Infofinanciar > Info > Ce legi privind crimele de război se aplică în cazul conflictului israeliano-palestinian?
Info

Ce legi privind crimele de război se aplică în cazul conflictului israeliano-palestinian?

Gaza Sursa foto Arhiva companiei
Sursa foto Arhiva companiei

Războiul dintre Israel și militanții palestinieni de la atacul transfrontalier al grupării islamiste Hamas, aflată la putere în Gaza, din 7 octombrie, a provocat un număr mare de morți în rândul civililor.

Conflictul intră sub incidența unui sistem internațional complex de justiție care a apărut de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, o mare parte din acesta având ca scop protejarea civililor. Chiar dacă statele afirmă că acționează în legitimă apărare, normele internaționale privind conflictele armate se aplică tuturor participanților la un război.

Ce legi guvernează conflictul?

Normele privind conflictele armate acceptate la nivel internațional au apărut în urma Convențiilor de la Geneva din 1949, care au fost ratificate de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite și completate de hotărârile tribunalelor internaționale pentru crime de război.

Tratatele reglementează tratamentul civililor, soldaților și prizonierilor de război într-un sistem cunoscut colectiv sub numele de „Dreptul conflictelor armate” sau „Dreptul umanitar internațional”. Acesta se aplică atât forțelor guvernamentale, cât și grupurilor armate organizate, nestatale, printre care se numără și militanții Hamas, scrie Reuters.

Poate fi un spital o țintă militară?

Israelul a fost criticat pentru că a vizat unități medicale din Gaza, inclusiv principalul spital Al Shifa din orașul Gaza. Israelul acuză de mult timp Hamas că a înființat centre de comandă și control sub unitățile medicale pentru a evita loviturile aeriene. Hamas neagă acest lucru.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat că, până la 15 noiembrie, au fost verificate 152 de atacuri asupra infrastructurii sanitare din Gaza.

Există numeroase exemple de atacuri asupra unităților sanitare în zonele de conflict din ultimele decenii, din Ucraina și Afganistan până în Yemen și Siria, dar cea mai recentă jurisprudență datează din procesele care se ocupă de războaiele din Balcani din anii 1990.
Avocata canadiană Carolyn Edgerton, care a lucrat la mai multe cazuri la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, a declarat că, deși acestea nu au examinat în mod specific atacurile asupra spitalelor, jurisprudența a subliniat necesitatea de a echilibra principiile necesității militare și umanității.

„Atacarea spitalelor și a altor unități medicale este interzisă în cadrul primei Convenții de la Geneva, iar această protecție se extinde la răniți și bolnavi, la personalul din aceste unități și la ambulanțe. Iar această protecție nu se încheie decât dacă aceste unități sunt folosite de o parte la conflict pentru a comite un act … dăunător inamicului”, a spus ea.

Definirea a ceea ce înseamnă „dăunător inamicului” este în sine în centrul unei bătălii juridice în curs de desfășurare. Determinarea faptului dacă protecția unui spital este compromisă este un exercițiu bazat pe dovezi, a spus Edgerton.

Chiar dacă se stabilește că o unitate medicală a devenit o țintă militară, Israelul trebuie să se întrebe dacă daunele colaterale previzibile ar fi excesive în raport cu avantajul militar, a spus ea.

Încălcarea legilor de război

Human Rights Watch a citat ca posibile crime de război țintirea deliberată a civililor de către militanții Hamas, atacurile cu rachete fără discriminare și luarea de civili ca ostatici, precum și contraatacurile israeliene din Gaza, care au ucis peste 11.000 de palestinieni, inclusiv mii de copii, potrivit cifrelor autorităților sanitare din Gaza, considerate fiabile de către ONU.

Luarea de ostatici, crima și tortura sunt interzise în mod explicit de Convențiile de la Geneva, în timp ce răspunsul Israelului ar putea face, de asemenea, obiectul unei anchete pentru crime de război.

Militanții Hamas au pătruns din Gaza în comunitățile din sudul Israelului la 7 octombrie și au ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și au luat aproximativ 240 de ostatici, potrivit cifrelor israeliene.

Ca răspuns, Israelul a asediat Gaza, unde locuiesc 2,3 milioane de persoane, și a lansat cea mai puternică campanie de bombardamente din istoria de 75 de ani a conflictului israeliano-palestinian, distrugând cartiere întregi. Forțele terestre israeliene au pătruns apoi în Gaza cu scopul declarat de a anihila Hamas, care conduce enclava.