Cu Donald Trump pus sub acuzare, cu Ron DeSantis care se clatină în sondaje și cu democrații care încă se bucură de rezultatele lor bune de la mijlocul mandatului, s-ar putea crede că realegerea președintelui Joe Biden este aproape un lucru sigur. Dar nu este așa.
În timp ce Joe Biden și-a anunțat marți candidatura la realegere, merită să remarcăm ceva despre sondajele timpurii din 2024: cursa pare strânsă, consideră analistul politic Nate Cohn de la The New York Times. Aproape toate sondajele recente arată o cursă prezidențială foarte competitivă. În medie, președintele Biden îl conduce pe ex-președintele Trump cu 1,4 puncte procentuale până acum în acest an. DeSantis îl conduce chiar și pe Biden, cu mai puțin de un punct.
Nu ar trebui însă să puneți încă foarte mult preț pe sondajele pentru alegerile generale. Dar nimeni nu ar trebui să fie teribil de încrezător nici în ceea ce privește rezultatul alegerilor generale în acest stadiu incipient. Dacă ar exista vreun motiv de încredere timpurie, acesta ar trebui să se reflecte în primele sondaje. Dar, dacă Donald Trump este condamnat, de ce nu este bătut în sondaje?
De ce se descurcă atât de prost președintele Joe Biden?
Cel puțin, Joe Biden pare să aibă de lucru – rating-urile sale rămân blocate în jurul a 40 de procente. Acest lucru îl face mai slab decât în 2020, când sondajele arătau că alegătorii aveau în general o părere favorabilă despre el. Sau altfel spus: În timp ce alegerile din 2020 au fost decise de alegătorii care l-au apreciat pe Biden și nu l-au plăcut pe Donald Trump, astăzi se pare că alegerile din 2024 ar putea fi decise de alegătorii care nu-i plac pe ambii candidați, apreciază Nate Cohn.
Cauzele rating-urilor sale slabe au fost dezbătute de când acestea s-au prăbușit în august 2021. Retragerea din Afganistan, varianta Delta a coronavirusului în creștere, o agendă legislativă blocată și începutul inflației au fost considerate teorii posibile.
Astăzi, toate aceste explicații nu par să mai fie valabile: sprijinul pentru Ucraina împotriva Rusiei a suplinit Afganistanul; evoluția inflației este promițătoare; decesele din cauza COVID sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Și totuși, Biden rămâne nepopular.
Posibile cauze ale popularității scăzute
În acest stadiu, rămân trei posibilități de bază. Prima este că mediul politic rămâne nefavorabil, probabil din cauza inflației persistente și a polarizării partizane. Dacă este așa, orice președinte aflat în această situație ar avea cote de susținere scăzute și ar trebui să se lupte până când alegătorii ar simți că situația economică se îmbunătățește.
O altă explicație posibilă este aceea că poticnelile timpurii ale președintelui Biden au adus prejudicii de durată asupra percepțiilor privind competența sa de lider, probabil legate și de vârsta sa (80 de ani). Dacă acest lucru este adevărat, s-ar putea să nu-i fie ușor să restabilească încrederea națiunii, atât timp cât nu arată ca atare.
Există șanse de revenire în sondaje
Ultima posibilitate este că ar putea fi create condițiile pentru ca rating-urile lui Biden să își revină. Nu ar fi prima dată: Ronald Reagan, Bill Clinton, Barack Obama și chiar și Donald Trump (înainte de coronavirus) și-au văzut rating-urile de aprobare scăzute înaintea realegerii crescând. În acest scenariu, ratingul lui Biden ar putea crește dacă segment crucial de alegători l-ar evalua în raport cu alternativele, mai degrabă decât în mod izolat. Campania sa de realegere ar oferi o apărare mai puternică și mai energică a performanțelor sale, poate pe fondul unui șomaj scăzut și al unei inflații în scădere.
Din punct de vedere istoric, cea de-a treia posibilitate pare mai probabilă. Vârsta președintelui Biden nu ar trebui să fie subestimată ca factor legitim, dar ultima dată a câștigat în ciuda vârstei sale, iar președinții în funcție câștigă de obicei realegerile.
Numărul mare de alegători care nu-l plac pe Trump și care odată l-au plăcut pe Biden creează un avantaj. Evoluția economiei va fi o variabilă crucială, bineînțeles, dar cel puțin pentru moment, combinația dintre șomajul scăzut și inflația care se estompează lent ar putea să ofere suficientă muniție pentru ca Biden să își argumenteze cauza. Cu toate acestea, rating-urile sale sunt suficient de scăzute în prezent, pentru ca acestea să se îmbunătățească semnificativ.
Unde pierde teren actualul președinte
În cele mai recente sondaje, Biden are performanțe foarte slabe în rândul a trei tipuri de alegători: alegătorii tineri, alegătorii care nu sunt de culoare albă și poate și alegătorii cu venituri mici. Președintele este cu cel puțin 10 puncte nete în urma a ceea ce a câștigat în 2020 în rândul fiecăruia dintre aceste grupuri, ceea ce ajută la explicarea motivului pentru care sondajele preliminare pentru alegerile generale arată o cursă strânsă.
Președintele Biden a avut o priză slabă în rândul acestor grupuri și înainte, așa că nu este neapărat surprinzător faptul că se luptă din nou cu un rating de aprobare de 40 de procente. Cu toate acestea, ele relevă viitoarele provocări care îl așteaptă în campania sa: vârsta sa, economia și alegătorii care nu vor fi cuceriți pe teme precum avortul sau principiile democratice.
În videoclipul său de anunț de marți, Joe Biden și-a dedicat aproape toată atenția drepturilor, libertății, democrației și avortului. Probabil că va avea nevoie de o modalitate de a se adresa oamenilor care sunt animați de preocupări mai mult materiale, economice, decât de valori liberale abstracte
Ce se poate întâmpla în Colegiul Electoral
Un ultim wild card este Colegiul Electoral. Chiar dacă Joe Biden va câștiga votul național cu o marjă modestă, Donald Trump ar putea forma o coaliție câștigătoare în statele care decid președinția, așa cum a făcut în 2016. În 2020, Biden a câștigat votul național cu 4,4 puncte procentuale, dar a obținut victorii cu mai puțin de un punct procentual în Georgia, Arizona și Wisconsin. Pentru a câștiga, el avea nevoie de unul dintre cele trei.
În acest moment, există un caz în care Colegiul electoral va fi mai puțin favorabil lui Trump, în raport cu votul național, decât a fost în 2020. În alegerile de la jumătatea mandatului, diferența dintre votul popular pentru Camera Reprezentanților și un rezultat ipotetic al Colegiului Electoral bazat pe votul din Camera Reprezentanților s-a evaporat în esență, de la aproape patru puncte în 2020. Este posibil ca acest lucru să fi fost pur și simplu produsul unor candidați republicani neobișnuit de slabi puși în capul listei în multe dintre cele mai competitive state, dar există motive plauzibile care ar putea reflecta, de asemenea, tendințele electorale de bază.
Importanța reînnoită a avortului, de exemplu, i-ar putea ajuta cel mai mult pe democrați în zonele relativ albe, ceea ce ar puitea să îi ajute mai mult în câmpurile de luptă din nord decât în alte părți. „Democrația” ar putea, de asemenea, să fie o temă de succes în aceste state, deoarece acestea sunt chiar statele în care mișcarea „stop-the-steal” a amenințat să răstoarne rezultatele ultimelor alegeri. Între timp, slăbiciunea relativă a lui Biden în rândul alegătorilor care nu sunt de culoare albă, care sunt concentrați în mod disproporționat în statele necompetitive, ar putea afecta mai mult scorurile sale în state precum California sau Illinois decât în Wisconsin sau Pennsylvania, consideră analistul politic de la The New York Times.
