România ar mai putea avea șanse să adere la Spațiul Schengen, chiar dacă votul Olandei și Austriei a fost negativ. Țara noastră trebuie să dea dovadă de un sistem sanitar bine fundamentat, de securitate corect pusă la punct, de învățământ dezvoltat și de o economie prosperă. În același timp, guvernanții ar trebui să ia în calcul și implementarea statului de drept.
Statul de drept este o doctrină în gândirea juridică continentală europeană, originară din jurisprudența germană. Poate fi tradus în limba engleză ca „stat de drept”, alternativ „stat juridic”, „stat de drept”, „stare de justiție”, „stare de drepturi” sau „stat bazat pe justiție și integritate”. Statul de drept presupune armonizarea, echilibrarea raporturilor celor două componente, în sensul domniei legii, adică a supremației ei absolute în scopul prezervării drepturilor și libertăților individuale.
Constituția austriacă stabilește că Austria este o democrație reprezentativă sau indirectă, cu un sistem parlamentar bicameral, în care este recunoscut principiul separării puterilor. Cea mai mare parte a puterii legislative aparține primei camere, Nationalrat (Adunarea Națională), care este aleasă prin alegeri federale generale la fiecare cinci ani. Pe de altă parte, membrii celei de-a doua camere, Bundesrat (Adunarea Federală), sunt desemnați de către dietele celor nouă provincii autonome (Länder). Adunarea Federală reprezintă interesele provinciilor federale.
Dreptul constituțional primește un statut mai important, deoarece este mai greu de modificat. O schimbare a unei dispoziții constituționale naționale necesită o majoritate de două treimi în parlament, cu cel puțin jumătate dintre membrii prezenți și cu drept de vot. Dispoziția astfel adoptată este apoi cunoscută sub numele de „lege constituțională” sau „reglementare constituțională”. În schimb, pentru a adopta o moțiune valabilă în parlament referitoare la o lege care nu este de natură constituțională, este necesară o majoritate simplă de voturi, cu o treime din membrii Parlamentului prezenți și cu drept de vot.
Sistemul juridic din Austria
Pentru sistemul juridic, Austria a implementat mai multe criterii care au ajutat la dezvoltare. La apariția unui caz de corupție, comisia parlamentară investighează toate criteriile, apoi o trimite pentru hotărâre în procese judiciare. Ultimul deceniu a marcat Austria de mai multe cazuri esențiale de investigare a corupției, în special în cazul mai multor oficiali funciari sau regionali, guvernul central sau chiar funcționari publici din nivelul înalt. Mai mult decât atât, un caz relevant în acest sens a fost cel al fostului cancelar, Sebastian Kurz.
În cazul lui Sebastian Kurz, procurorii au investigat acuzațiile potrivit cărora cercul de apropiați ai lui Kurz ar fi folosit bani publici pentru a plăti sondaje denaturate pentru a-i îmbunătăți imaginea. De asemenea, aceștia au suspectat că, în schimbul difuzării sondajelor și a altor articole despre Kurz, un tabloid influent, Österreich, ar fi primit reclame publice profitabile. Infracțiunile ar fi fost comise pentru a-l ajuta pe Kurz, care era deja ministru al guvernului la începutul perioadei în cauză, să preia conducerea ÖVP. Cu toate acestea, demisia lui Sebastian Kurz ar fi rezultat din propria sa inițiativă.
În cele mai multe cazuri, practicile corupte au fost legate de conflicte de interese, abuz de funcție, spălare de bani și trafic de influență. Scandalurile de corupție au pus sub semnul întrebării standardele etice ale elitei politice. Această îndoială este reflectată în concluziile Eurobarometrului 2012, în care două treimi dintre respondenți percep politicienii naționali ca fiind corupți și, de asemenea, ca fiind cea mai coruptă instituție din Austria.
Cum arată corupția în Țările de Jos
Țările de Jos nu au întâmpinat prea multe cazuri de corupție. Fie că a venit vorba despre poliție, afaceri, politică sau justiție, Țările de Jos au reușit să-și mențină criteriile care au proclamat-o ca fiind una din cele mai puțin corupte țări membre din Uniunea Europeană. În statisticile transmise de Transparency International, care se ocupă cu indicele de corupție la nivelul țărilor, formațiunea a ajuns la scorul favorabil de 82, unde 0 înseamnă ,,foarte corupt” și 100 se traduce drept ,,foarte curat”. În anul 2022, anchetele și sancțiunile aplicate pentru cazurile de corupție din sfera înaltă au fost mai bune, înregistrând un avans în cauzele care se mențineau pe rol de ani întregi.
Probleme în Polonia și Ungaria
Polonia a avut inițiativa de a părăsi Uniunea Europeană încă din 2019. Țara și a dorit să lucreze în modificarea legilor justiției, măsură dezaprobată de instituțiile europene. Norvegia, Liechtenstein, Islanda și Elveția nu sunt țări membre, dar se află în Schengen, fapt care ar fi putut fi un model pentru Polonia. De asemenea, Marea Britanie ar fi avut posibilitatea să fie membră în Schengen chiar și după Brexit.
Nici Ungaria nu a scăpat de criticile europene. Țara, care în are la conducere pe premierul Viktor Orban, a fost privită mai atent, cu urme de scepticism de către oficialii din Uniunea Europeană.
Ar exista o problemă dacă Polonia și Ungaria ar părăsi Uniunea Europeană, dar ar rămâne în Schengen. Ar fi conturat un tablou unde două țări care se îndreaptă spre lumile corupte să se bucure de liberă circulație în Europa, fără controale la frontiere. Astfel, orice infractor sau corupt politic ar putea să beneficieze de transport prin mai multe granițe. Se poate traduce ideea unei circulații libere a corupției.
Corupția din România
România a avansat în clasamentul corupției până la locul 69 în 2020, poziție bazată pe anchetele din partea Direcției Naționale Anti-Corupție și a procurorului Laura Codruța Kovesi. În acest sens, s-au înregistrat mai multe condamnări pentru politicienii care au apelat la practici corupte din partidele PSD, PNL, UDMR și PDL. Cele mai multe învinuiri s-au adresat pentru abuzul în serviciu, luarea de mită, conflictele de interese, aici adăugându-se și alte acțiuni corupte.
Poate că voturile negative pentru aderarea României la Schengen, venite din partea Austriei sau Olandei, sunt fundamentate și pe alte idei. În anii 2017-2019 au existat incidente marcante pentru legile justiției, când PSD se afla la guvernare. În acest sens, se poate preciza că minusurile din legile justiției și corupția clasei politice ar fi putut crea o imagine defectuoasă pentru țara noastră.
Având exemplu din partea Poloniei și Ungariei, România trebuie să lupte pentru a avea un loc apropiat de 100 în clasamentul Transparency International. Ar fi de așteptat ca țara noastră să aibă atât de puțină corupție, încât să poată depăși Austria și Țările de Jos.
România trebuie să dea dovadă că va fi un actor politic important pentru Uniunea Europeană, unde va pune umărul pentru lupta împotriva corupției.
Cum sunt percepute drogurile ușoare
Austria a legalizat canabisul pentru folosirea acestuia în aria de știință sau din segmentul medical, nu și pentru uzul de zi cu zi, ca factor de relaxare. În anul 2016, cantitățile mici de canabis au fost dezincriminate pentru folosința personală, iar semințele și plantele pot fi comercializate.
În Țările de Jos, canabisul se definește prin ilegalitate. Totuși, consumul personal al acestei plante este dezincriminat. Așadar, nu trebuie să ne mire dacă observăm cum oamenii consumă canabis la cafenele. Acesta este disponibil și tolerat în totalitate. Chiar din 2003 a fost lansat pe piață un medicament numit ,,Mediwiet”, care poate fi achiziționat din farmaciile olandeze. Hash, somniferele și sedativele sunt de asemenea, legale.
Situația din România nu se aseamănă cu prezentările anterioare. Canabisul este ilegal atât pentru cei care vor să îl folosească pentru relaxare, cât și pentru sectorul medical. Cu toate că anul 2014 a bifat legalizarea canabisului în mod tehnic pentru medicină, acesta se află încă pe Tabelul I al Medicamentelor cu risc ridicat. În cazul în care o persoană consumă droguri, aceasta poate să scape de o condamnare la închisoare dacă este de acord cu un ,,program integrat de asistență”.
Traficul de persoane ar putea fi oprit
În Țările de Jos, prostituția nu mai este un subiect dificil. Din contră, aceasta este chiar legală și reglementată din 2000, iar cei care dețin bordeluri au tot dreptul să le administreze fără consecințe penale. Turismul sexual internațional bifează chiar pe lista destinațiilor De Wallen, cartierul roșu din Amsterdam. Un client poate fi sancționat dacă apelează la prostituție doar dacă are informații conform cărora respectiva lucrătoare poate fi un caz de exploatare, constrângere sau trafic uman.
Problemele care s-au întrevăzut în Țările de Jos privind prostituția au fost înregistrate de UNHCR în 2012. Acestea precizau cum au fost traficate mai multe persoane pentru exploatare sexuală din zone precum Mexic, Bulgaria, Ucraina, România sau Nigeria.
Ideea de a legaliza prostituția a venit pe fondul dorinței de a proteja femeile, oferindu-le chiar permise de muncă. Bineînțeles, decizia nu a scăpat de critici, iar în 2008, fostul primar din Amsterdam a declarat că ,,Nu mai este vorba despre micii antreprenori, ci despre cei mari. Organizații criminale sunt implicate aici în traficul de femei, droguri, crime și alte activități criminale”, conform Mediafax.
În 2009, în Camera Reprezentanților din Țările de Jos a fost introdus o propunere de lege, modificată în 2010, care ar interzice prostituția persoanelor mai mici de 21 de ani. Prostituatele au un permis de înregistrare cu fotografie și număr aferent, dar și cu datele personale. Clienții au obligația de a verifica datele din permisul pe care lucrătoarele sexuale îl dețin.
De asemenea, Austria are același model ca în Țările de Jos. Prostituția este reglementată și complet legală. Totuși, se prevede că persoanele care întrețin relații intime cu minorele să fie urmărite în justiție. În același timp, trebuie să existe examene medicale periodic, care țin o evidență privind combaterea răspândirii bolilor venerice.
În Vorarlberg, prostituția se poate desfășura doar în bordeluri autorizate. Lucrătoarele sexuale au interdicția de a trimite veniturile către alt beneficiar, întrucât s-ar intra într-un sistem de proxenetism. Acestea au totuși, dreptul legal de a acționa în instanță persoanele care nu plătesc.
La nivelul țării noastre, prostituția nu este incriminată, cu toate că activitățile din sfera exploatării sexuale sunt catalogate drept infracțiuni penale. Clienții care solicită servicii sexuale contracost nu sunt urmăriți penal, decât dacă apelează cu bună știință la minore sau la victime ale exploatărilor sexuale.
Deși forțele de ordine ar trebui să sancționeze neregulile pe care le văd în aria de servicii sexuale, au fost înregistrate cauze unde acestea au fost de partea corupției și chiar implicate în exploatări din această direcție.
Codul penal nu se aplică doar pentru exploatarea sexuală. Acesta prevede sancțiuni și pentru traficul de persoane, de minori, sclavia sau munca forțată. Anul 2022 a fost marcat de zeci de percheziții în Germania, Marea Britanie sau România pentru situații ilegale de șantaj, proxenetism sau camătă.
Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depune eforturi semnificative în acest sens. Prin urmare, România a fost retrogradată la nivelul 2, denumit ,,Tier 2”.
,,Tier 2” este construit din țările unde Guvernele nu îndeplinesc standardele cele mai mici pentru protecția victimelor împotriva traficului. Atfel, se presupune că victimele sunt din ce în ce mai numeroase sau nu există dovezi concrete pentru eforturile de combatere a formelor de trafic de persoane. În acest sens, se precizează că o țară din ,,Tier 2” trebuie să dispună de eforturi importante pentru a ajunge la respectarea angajamentelor de a construi un plan benefic de viitor care să elimine pe cât de mult posibil traficul de persoane.
Potrivit state.gov, Guvernul a dat dovadă de o creștere generală a eforturilor în comparație cu perioada de raportare anterioară, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității sale de combatere a traficului de persoane. Aceste eforturi au inclus investigarea mai multor cazuri de trafic de persoane, urmărirea penală și condamnarea mai multor traficanți și punerea în aplicare a unui program-pilot care a autorizat finanțarea la nivel local a unui ONG pentru servicii destinate victimelor.
În plus, au intrat în vigoare modificări ale codului penal, care au eliminat termenul de prescripție pentru infracțiunile de trafic de persoane, oferind astfel guvernului timp suplimentar pentru a urmări penal astfel de infracțiuni. Totodată, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență și un plan de acțiune care vizează îmbunătățirea capacității sale de a ajuta copiii vulnerabili și alte populații aflate în situații de risc și de a investiga diverse infracțiuni împotriva copiilor, inclusiv traficul de persoane.
Încrederea Occidentului în România ar putea fi sporită de legalizarea prostituției. Acest demers ar trebui să presupună și fiscalizarea și reglementarea serviciilor sexuale plătite, fiind un punct în combaterea proxenetismului. Astfel, țara noastră trebuie să avanseze la nivelul 1, unde țările beneficiază de Guverne unde standardele minime pentru Legile de protecție pentru victimele traficului sunt respectate în totalitate.