În momentul de față, românii și ucrainenii negociază măsurătorile care vor avea loc pe Canalul Bâstroe. Deocamdată, specialiștii nu au determinat ce adâncime ar putea afecta ecosistemul Deltei. Pe de altă parte, politicienii români cunoșteau încă din vara lui 2022 faptul că lucrările de la canal sunt potențial problematice.
Din iulie 2022, când a ajuns la Palatul Victoria, și până în februarie 2023, analiza conform căreia activarea Brațului Chilia și a Canalului Bâstroe ar putea duce la blocarea Brațului Sulina nu a fost discutată public. Abia în urmă cu o lună, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut o declarație care a demarat scandalul Bâstroe.
Comunicare deficitară?
În august 2022, Ucraina a notificat oficial România că va începe lucrările la Canalul Bâstroe. Deși oficialii de la Palatul Victoria dețineau toate informațiile necesare, inclusiv expertiza făcută de specialiștii în mediu, nu au avut nicio reacție. Mai mult decât atât, autoritățile ucrainene nu s-au confruntat cu niciun fel de opoziție, titrează Reuters.
Totuși, Sorin Grindeanu a afirmat următoarele în data de 15 februarie 2023: „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care…în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului – ăsta a fost rostul acestei întâlniri – trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”.
Încurcături și clarificări
După ce a făcut aceste afirmații, Ministerul Afacerilor Externe a notificat Comisia Europeană de faptul că nu permite Ucrainei să facă lucrări pe Canalul Bâstroe.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis a spus că intenția Ucrainei de a adânci canalul „pentru a-și exporta marfa” era bine știută, iar România „i-a dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică (…) Deci nu-i absolut nimic nou aici”.
