Meta, compania care operează între altele Facebook și Instagram, este zguduită de prima ei criză majoră. La fel ca multe alte mari companii din domeniul tehnologic, precum Twitter sau Amazon, ea a anunțat recent concedieri masive, dar și alte măsuri care taie în carne vie de dragul unei reduceri cât mai pronunțate a costurilor. Dar cum s-a ajuns aici? Și ce se preconizează?
Facebook a cunoscut în cele aproape două decenii de la lansarea sa, în 2004, o ascensiune fulminantă, devenind cel mai important site de social networking din lume. Potrivit Statista.com, Facebook avea în ianuarie 2022 2,9 miliarde de utilizatori activi, fiind urmat de YouTube, cu 2,5 miliarde, Whatsapp, care ține tot de Meta, cu 2 miliarde, Instagram, care ține și el de Meta, cu 1,4 miliarde, Weixin/WeChat, cu 1,2 miliarde, TikTok, cu 1 miliard, și Facebook Messenger, cu 988 de milioane.
Meta domina așadar topul într-o manieră copleșitoare. Și îl domină în continuare, doar că nu știm pentru cât timp, dat fiind că a început să scârțăie din toate încheieturile. Însă cum de a ajuns în această situație precară, când în toamna lui 2021 se afla încă pe cele mai înalte culmi ale succesului?
Aplicatii Meta
Facebook, tot mai criticat
Până de curând, compania Meta se numea Facebook, rețeaua de socializare cu același nume fiind vârful său de lance. Dar în ultimii ani, Facebook a fost tot mai criticat pentru politicile sale, catalogate drept cinice și orientate strict spre câștig. Un scandal uriaș a izbucnit de pildă când o fostă angajată, pe nume Frances Haugen, care lucrase ca manager de produs pe probleme de integritate, și-a dat demisia, luând cu ea zeci de mii de documente interne pentru a putea dovedi cum, preferând să câștige cât mai mulți bani, Facebook a refuzat în mod repetat să ia măsuri pentru a împiedica răspândirea urii, violenței și dezinformării pe platforma sa. Deși compania era cât se poate de conștientă de răul pe care îl cauza.
În contextul acestor scandaluri, care i-au șifonat grav imaginea, Mark Zuckerberg, fondatorul și CEO-ul Facebook, a anunțat că strânge o echipă care să lucreze la un așa-numit „metavers”, o lume digitală în care oamenii pot trece de la un dispozitiv la altul și comunica într-un mediu virtual. „Vă puteți gândi la ‘metavers’ ca la un internet întrupat, în care, în loc să te uiți doar la conținut, faci parte din el” spunea entuziast Zuckerberg în iulie 2021.
Conceptul de metavers, menționat pentru prima dată într-un roman science-fiction din 1992, i-a lăsat însă pe mulți cu gura căscată, făcându-i să se întrebe la ce se pot aștepta de la acest experiment în premieră. Surd la scepticismul general, Zuckerberg, care a părut să facă o adevărată obsesie din implementarea acestui proiect ambițios, s-a pus cu hotărâre nezdruncinată pe treabă. Cum avea de unde, pentru că era pe un mare val, s-a apucat să investească masiv în realitatea virtuală și augmentată, dezvoltând între altele echipamente hardware, precum dispozitivul Oculos VR, și cumpărând, potrivit relatărilor apărute în presă, o multitudine de studiouri de jocuri VR. În plus, a făcut noi angajări, aducând 15.000 de oameni doar în primele nouă luni din 2022.
De asemenea, s-a luat decizia ca multe resurse, inclusiv umane și tehnice, să fie redirecționate de la departamente care mergeau brici, la alte departamente, menite să transforme ideea metaversului în realitate. În sfârșit, în octombrie 2021, a venit și vestea cea mare a schimbării numelui companiei din Facebook, Inc. în Meta Platforms, Inc..
Dar nici schimbarea numelui și nici celelalte modificări care au venit la pachet cu aceasta nu au avut darul de a îmbunătăți situația companiei. Cel puțin, nu până în momentul de față. Ba dimpotrivă, lucrurile au părut să meargă pentru Zuckerberg și Meta a lui din rău în mai rău.
Pierderi record
Cum se întâmplă cu aproape fiecare companie, și Facebook a înregistrat de-a lungul existenței sale mai multe suișuri și coborâșuri. Potrivit datelor Ycharts.com prind evoluția capitalizării Facebook, aceasta a scăzut de pildă de la 600 miliarde de dolari în iulie 2018, la 384 miliarde de dolari în decembrie 2018. O scădere uriașă, am spune noi.
Și totuși, ea a fost o nimica toată pe lângă ce avea să urmeze. Conform Macrotrend.net., Facebook a ajuns la apogeu în septembrie 2021, când, se putea lăuda cu o capitalizare de circa 1.065 de miliarde de dolari. Dar din acel moment încolo, compania n-a mai făcut decât să se prăvălească cu repeziciune, ajungând în noiembrie 2022 la o capitalizare de doar 243 de miliarde dolari. O cădere dramatică, de peste 800 de miliarde de dolari. Dar cum se explică această prăbușire?
Potrivit analiștilor, chiar dacă la declinul Meta au contribuit mulți factori, precum dificultățile economice generate de pandemie, inflația, schimbările aplicate de Apple la politicile legate de date și concurența puternică venită din partea TikTok, lovitura fatală a aplicat-o de fapt însuși pariul pus de Zuckerberg pe visul creării unui metavers. Un vis care, pe de-o parte, a costat o grămadă resurse, iar pe de altă parte, i-a speriat de moarte pe acționari și pe investitori.
Prăbușirea pe bursă
Devenind pentru ei un coșmar. După primele știri privind problemele pe care le întâmpina compania, prețul acțiunilor s-a prăbușit în 3 februarie 2022 cu aproape 27%, ceea ce a eliminat pe dată peste 230 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață a Meta și a marcat cea mai mare pierdere înregistrată într-o singură zi din istoria bursei americane. Averea netă a lui Zuckerberg a scăzut și ea, de la zi la alta, cu până la 31 de miliarde de dolari. Iar în octombrie acțiunile Meta au scăzut iar cu peste 20%, după ce compania a anunțat că va investi și mai mult în Metavers.
Asta în condițiile în care Meta raportase al patrulea trimestru consecutiv de scădere a profitului, care s-a înjumătățit, ajungând la doar 4,4 miliarde de dolari. Prăbușirea l-a ars puternic la buzunar și pe Zuckerberg. La sfârșitul lui octombrie, Bloomberg, scria că averea sa a scăzut de la 142 de miliarde de dolari în septembrie 2021, la doar 38,1 de miliarde. Așadar, o scădere de 100 de miliarde de dolari, în doar 13 luni.
Comentând declinul spectaculos al Meta, „Bloomberg” a vorbit despre „o rătăcire epică care, în amploarea sa, nu seamănă cu nimic pe care Wall Street sau Silicon Valley l-au văzut vreodată”. Iar „Wall Street Journal” a notat sec că multe companii schimbă strategia fiindcă au pierdut bani, dar Meta a pierdut bani, fiindcă a schimbat strategia.
Însă dezastrul Facebook nu avea să se oprească aici. Și nici să se limiteze la bani și la imagine. Meta a primit o nouă lovitură când au început să-i plece oameni de valoare, dintre care unii ocupau funcții cheie. Precum Sheryl Sandberg, care fusese directorul de operațiuni al companiei vreme de 14 ani. Sau șeful Meta din India, Ajit Mohan, care a demisionat după patru ani de activitate pentru a se alătura rivalului Snap Inc.
Zuckerberg a anunțat în noiembrie prima concedierea masivă din istoria companiei sale
Soluții de avarie: 13% dintre angajați, pe făraș
La 9 noiembrie, Zuckerberg a demonstrat că s-a trezit în sfârșit din palme, revenind cât de cât cu picioarele pe pământ. Într-un mesaj adresat angajaților, fondatorul Facebook și-a făcut mea culpa că n-a anticipat scăderea veniturilor Meta în perioada post-pandemică. O scădere pe care n-a pus-o totuși pe seama obsesiei sale pentru proiectul metaversului, ci pe factori precum „scăderea activităţii economice, sporirea concurenţei şi o piaţă a publicităţii slabă”.
Acestea fiind spuse, Zuckerberg a anunțat reorganizarea spațiilor de birouri, îngheţarea angajărilor în primul trimestru din 2023 și, înainte de toate, prima concediere masivă din istoria de 18 ani a companiei americane, fiind puși pe făraș 11.000 de angajați, reprezentând 13% din totalul salariaților. El a mai afirmat că Meta trebuie să devină mai eficientă, resursele urmând să fie alocate „zonelor prioritare de creştere”, cum ar fi inteligenţa artificială, reclame şi platforme de afaceri, precum şi proiectul metaverse. Proiect la care rezultă că nu are totuși de gând să renunțe. Se pot oare îmbunătăți în aceste condiții perspectivele Facebook?
- 70% – cu cam atât a scăzut valoarea de piață a companiei după rebranduirea în Meta
- 100 de miliarde de dolari a pierdut Zuckerberg din propria avere în 13 luni
- 27% – cu atât a scăzut prețul acțiunilor Meta într-o singură zi
