Acest subiect este unul extrem de important pentru aproape jumătate din gospodăriile din România. Ei au fost norocoșii care beneficiază direct sau indirect de avantajele utilizării energiei termice pe baza de combustibil gazos. Se referă la posesorii de centrale termice individuale pe gaz sau clienții sistemelor centralizate de distribuție termică. Aici agentul termic provine tot din arderea gazelor.
Restul cetățenilor care nu sunt anexați la o rețea de gaze naturale sau la un sistem centralizat de încălzire au înțeles deja că statul are alte preocupări, iar ei nu se numără printre ele. Aceștia au învățat să se descurce pe cont propriu. Folosesc, în general, echipamente de încălzire pe combustibil solid.
Soluții europene de substituire a gazului rusesc
Uniunea Europeană se gândește deja la multe soluții pentru a substitui gazele rusești. Investițiile viitoare în energia regenerabilă nu vor reprezenta sursa de încălzire la iarnă. Pentru rezolvarea acestei probleme, oficialii europeni au alocat 10 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură. Ei promit și rezerve de gaze stocate pentru a putea umple aproape la maxim rezervoarele din țările membre, înainte de sezonul rece.
România vrea să demareze exploatările din Marea Neagră. Ea speră să primească gaze pe un nou coridor Grecia-Bulgaria.
Consumatorii casnici vor avea prioritate la consumul de gaze, în cazul unor raționalizări, în detrimentul consumatorilor industriali.
Necesarul termic pentru a încălzi o locuință este de minim 8-10 kilowați în cazul apartamentelor mici. În situația unor case cu suprafețe mari sunt necesari peste 30-40 de kilowați.
Pentru un metru cub sunt utilizați 40-50 de kilowați, chiar mai puțin în cazul locuințelor cu o izolație performantă.
Soluții găsite de locatari
Soluțiile clasice utilizate de către locatari sunt caloriferele electrice și aparatele de aer condiționat cu funcție de pompă de căldură. Consumul acestora este de 1-2 kilowați pentru fiecare aparat.
În situația în care gazele naturale nu vor mai fi disponibile sau presiunea acestora va scădea, majoritatea locatarilor vor folosi aceste echipamente. Ca și consecință, foarte multe locuințe vor fi în beznă. Este de așteptat ca rețelele electrice să cedeze la un consum simultan ridicat.
Centralele termice individuale electrice sunt disponibile în mare parte cu caracteristice de putere între 4 și 10 kw pentru curentul monofazat. Acestea sunt pretabile în general pentru case, cu o verificare și reabilitare prealabilă a branșamentului de la stâlp, dar și realizarea unui circuit separat de la tabloul de siguranțe, destinat strict centralei electrice, realizat din conductor de grosime de 6 mm.
Cea mai mare problemă este costul de funcționare pe energie electrică. Echipamentul folosit generează un kw termic din transformarea unui kw electric, factura va avea o sumă destul de mare.
Singura variantă funcțională, ca o posibilă alternativă la sistemul centralizat de încălzire sau la centrala individuală pe combustibil gazos este un echipament de încălzire pe combustibil solid.
Marea majoritate a gospodăriilor din România folosesc aceste echipamente. Problema tehnică este evacuarea gazelor arse prin intermediul unui horn. Este destul de dificil de rezolvat.
În cazul caselor, soluția este mult mai simplă din punct de vedere tehnic. Existența unui horn facilitează instalarea acestor echipamente pe combustibil solid.
