Banca Transilvania face următoarea estimare: va avea loc o temperare a inflației în România. Practic, de la 9,9% cât este în acest an, se va ajunge la 5,5 % în anul 2023 și la 3,4% în 2024. Acest rezultat reiese dintr-un studiu care a avut drept obiect politica monetară în statele din Europa Centrală și de Est.
Directorul de Analiză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, scrie, conform Mediafax, că băncile centrale din aceste regiuni au realizat un ciclu monetar pentru perioada de după pandemie, mai precis în cea de-a doua jumătate a anului trecut. Contextul în care s-a realizat acest lucru a fost reprezentat de accentuarea presiunilor inflaționiste și de un fenomen de redinamizare a economiei reale.
Motivele pentru cerșterea inflației
Faptul că dinamica prețurilor de consum a crescut se datorează suprapunerii șocurilor din zona ofertei, aici intrând și modificările din piața energiei. În plus, redinamizarea economiei a fost cauzată de redeschidere și de procentul redus al costurior reale de finanțare.
La momentul actual, ratele dobânzii de politică monetară se prezintă în felul următor: Polonia cu 5,25%; România cu 3,75%; Cehia cu 5,75% și Ungaria cu 5,40%. La finalul anului trecut, valorile acestor procente erau mai mici, cu 2% până la 3,5 %.
Andrei Rădulescu precizează și faptul că sunt diferențe din perspectiva vitezei de normalizare a politicii monetare la nivelul statelor din centrul și estul Europei de la începutul anului și până la momentul actual. Aceste diferențe sunt cauzate de un decalaj dintre dinamica prețului de consum și ritmul anual al componentului core.
Băncile centrale pot să contracareze presiunile de tip inflaționist pe segmenul core și au posibilitatea să transpună presiunile dinspre inflația totală prin instrumentele de care instituțiile dispun.
Procentul dobânzii de politică monetară din țara noastră este la cel mai mic nivel, în comparație cu statele din restul regiunii. Acest lucru este determinat de faptul că diferența dintre inflația core și inflația totală este mai mare pe plan intern. Totuși, creșterea subită a inflației va deveni mai mică, din punct de vedere al intensității în următoarele trimestre.
Cum va fi situația pe următorii doi ani și în alte state
Comparativ, ritmul anual al prețurile de consum din Polonia poate scădea având ca punct de plecare valoarea de 10,8% din anul curent, ajungând la 7,8% în 2023 și la 4% în 2024. În Cehia, Bloomberg prevede că se va ajunge de la 9,6%, cât este în acest an, la 3,5% peste un an și la 2% peste 2 ani. De asemenea, și Ungaria va înregistra o scădere în acest sens: de la 8,2% pentru anul 2022, la 4,5% în 2023 și în 2024 la 3,1%.
Analistul finalizează spunând că: „Totodată, atragem atenția cu privire la intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale în perioada recentă, continuarea acestei tendințe putând determina Rezerva Federală (FED) din SUA să recalibreze așteptările de politică monetară în vara acestui an, astfel încât prima economie a lumii să evite recesiunea. În acest context, ne așteptăm la continuarea ciclului monetar post-pandemie pe termen scurt, dar cu ritmuri mai lente la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est.”.
