Ministrul Muncii, Marius Budăi, a susținut că decizia de a majora pensiile de la începutul anului viitor (1 ianuarie 2023) cu 9,4% din PIB nu va reprezenta niciun pericol pentru economie. Oficialul a transmis însă că ar putea exista probleme la majorările ulterioare. Astfel, într-o intervenție la postul de televiziune Antena 3 CNN, ministrul a dezvăluit dacă Guvernul va încerca să renegocieze pragul de 9,4 % din PIB pentru pensii, luând în considerare faptul că oficialii Comisiei Europene au transmis că acest lucru nu ar putea fi posibil.
„În acest moment nu există niciun pericol cu majorarea pensiilor de la 1 ianuarie, însă, pericolul vine ulterior în majorări ulterioare şi mai ales în rezolvarea inechităţilor din sistem, acolo unde avem nevoie de un impact bugetar. Însă ceea ce a venit acum scris, a venit scris de către nişte funcţionari din cadrul Comisiei Europene, care nu puteau scrie altfel pentru că acum discuţia politică finală nu este terminată”, a precizat Budăi.
De asemenea, oficialul a mai susținut că o astfel de măsură nu a mai fost luată în nicio țară din Uniunea Europeană.
„Nu există în niciun stat membru al Uniunii Europene aşa ceva şi în niciun PNRR. Există doar raportări din punct de vedere statistic, nu o plafonare la un anumit procent şi mai ales până când, pentru 50 de ani de acum încolo”, a mai spus ministrul Muncii, conform celor de la G4Media.
Decizia finală, luată în această săptămână
În cadrul aceluiași discurs, ministrul Muncii, Marius Budăi, a mărturisit că responsabilii din coaliția de guvernare vor lua în decursul acestei săptămâni o decizie finală în ceea ce privește procentul de majorare a pensiilor. De asemenea, oficialul a mai subliniat că toți pensionarii vor știi ce cuprinde anvelopa de 15% pentru majorare acestor drepturi.
„PSD am pus pe masă o majorare echitabilă, egală la valoarea punctului de pensie și în aceeași anvelopă bugetară să avem măsuri, măsuri de sprijin pentru categoriile vulnerabile.
Vorbim de creșteri de venituri, vorbim de măsuri de sprijin pentru cei cu pensiile mai mici. În acest moment există înțelegerea că atât mâine cât și poimâine vom avea întâlniri unde vom lua decizia finală, după care vom comunica. Și asta este un lucru foarte bun, pentru că trebuie să comunicăm public și să închidem odată acest dialog.
Momentul intrării în vigoare este clar agreat în coaliție 1 ianuarie 2023, deci aici nu avem nicio problemă. Celelalte pe scenarii le vom le vom agrea în coaliție și vom comunica. Eu cred că este momentul să avem puțină decență să nu mai comunicăm un public pe anumite scenarii, să luăm decizia și chiar să trecem la implementare”, a mai precizat Marius Budăi celor de la Antena 3 CNN.
Ce se întâmplă cu salariul minim
În ceea ce privește majorarea salariului minim brut, Budăi a precizat că a supus dezbaterii publice proiectul HG pentru salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
„Salariul minim în România este o hotărâre de Guvern care de câteva zile este postată în transparență publică pe site-ul Ministerului Muncii, o majorare a salariului minim până la nivelul de 3000 de lei.
De la 1 ianuarie, discutăm despre această măsură de vreo 2-3 luni de zile, am discutat în comisia de dialog social din cadrul Ministerului Muncii, dar și în consiliul național tripartit. Am mai avut vineri încă o discuție cu mediul de afaceri atât pe legea dialogului social, cât și pe majorarea salariului minim.
Suntem în situația în care marți în ședința de guvern, vom mai avea o discuție cu tot cabinetul, după care își urmează cursul, pentru că după postarea pe transparența publică mai avem un test IMM de parcurs, mai avem o discuție în Comitet economic social. Sunt pași de urmat, procedurali, astfel încât de la întâi vigoare să intre de la 1 ianuarie să intre în vigoare”, a mai transmis ministrul Muncii.
