Pentru mulți investitori, faptul că portofoliile de investiții sunt pe minus în perioadele de bear market poate fi alarmant și îi poate determina să vrea să își retragă banii pentru a evita pierderi suplimentare. Dar aceasta este o strategie greșită, care duce la pierderi mai mari pe termen lung.
Primul și cel mai important lucru pe care trebuie să îl faceți dacă vă aflați în bear market este să vă păstrați calmul. Frica și lăcomia sunt cei mai mari dușmani ai unui investitor.
În perioade de bear market nu vindeți acțiuni în panică
Dacă nu v-ați reechilibrat portofoliul de investiții înainte de începerea pieței bear, ați putea fi tentat să vă vindeți toate acțiunile într-o stare de panică și să economisiți banii. Aceasta este o idee foarte proastă. Punctul cel mai de jos al pieței bear induse de criza financiară din 2008 a fost 9 martie 2009.
Un investitor care nu și-a vândut acțiunile deținute, presupunând că societățile în care a investit nu au dat faliment, ar fi văzut banii investiți revenind la nivelul anterior în câțiva ani și explodând în valoare în următoarea jumătate de deceniu.
Aveți încredere în redresare și urmăriți semnele
Bula Internetului de la sfârșitul secolului XX este un studiu de caz despre cum s-a format o piață bear și cum s-a încheiat. Mulți investitori din anii 1990 au crezut că internetul va schimba atât de profund economia încât toate companiile legate de internet vor avea profituri nelimitate pentru totdeauna. Aceștia s-au grăbit să investească în acțiunile legate de internet până când o exuberanță irațională (o expresie inventată de președintele de atunci al Fed, Alan Greenspan) a pus stăpânire pe piețe și toate prețurile acțiunilor au crescut în același ritm.
Dar cu siguranță nu a fost așa, iar primele dovezi au venit de la companiile care fuseseră unele dintre favoritele cursei de creștere a acțiunilor – marii furnizori de echipamente de infrastructură pentru internet, cum ar fi cablurile de fibră optică, routerele și hardware-ul pentru servere. După o creștere meteorică, vânzările au început să scadă brusc până în 2000, iar această secetă de vânzări a fost resimțită apoi de furnizorii acestor companii, și așa mai departe de-a lungul lanțului de aprovizionare. În curând, clienții corporativi și-au dat seama că aveau toate echipamentele tehnice de care aveau nevoie, iar comenzile mari au încetat să mai vină. Se crease un exces masiv de capacitate de producție și de stocuri, astfel încât prețurile au scăzut puternic și rapid. În cele din urmă, multe companii care valorau miliarde cu doar trei ani înainte au dat faliment, fără să fi obținut niciodată venituri mai mari de câteva milioane de dolari.
Singurul lucru care a permis pieței să își revină din zona bear a fost atunci când toate capacitățile și ofertele excedentare au fost fie scoase din contabilitate, fie absorbite de creșterea reală a cererii. Acest lucru a apărut în cele din urmă în creșterea câștigurilor nete ale furnizorilor de tehnologie de bază la sfârșitul anului 2002, chiar în momentul în care indicii generali ai pieței și-au reluat în sfârșit tendința istorică de creștere.
Începeți să vă uitați la datele macro
Datele macroeconomice, cum ar fi produsul intern brut (PIB), statisticile privind șomajul și indicele managerilor de achiziții (PMI), ne pot spune multe despre sănătatea de bază a unei economii, chiar mai bine decât prețurile acțiunilor. O piață bear este determinată în mare măsură de așteptările negative, așa că este logic că o piață bear nu se va transforma într-o bull market până când așteptările privind creșterea economică nu vor fi mai pozitive. Pentru majoritatea investitorilor – în special pentru marii investitori instituționali, care controlează trilioane de dolari de investiții – așteptările pozitive sunt determinate în principal de anticiparea unei creșteri puternice a PIB-ului, a unei inflații scăzute și a unui șomaj redus. Așadar, dacă aceste tipuri de indicatori economici sunt puternice în ciuda unei scăderi a piețelor, o piață bear nu va dura mult timp.
