Tragedia din Turcia a readus în prim-plan situația seismică specială a României, unde, conform specialiștilor, avem un cutremur mare la cel puţin o dată la 40 de ani. În acest context, cetățenii trebuie să fie informați despre măsurile recomandate în momentul petrecerii seismului, dar şi în zilele ulterioare evenimentului.
România are o situație seismică specială generată în principal de zona Vrancea, remarcabilă nu doar din punct de vedere al energiei cutremurelor care au loc aici, ci şi prin regularitatea cu care au loc seismele mari în această regiune.
Conform estimărilor specialiștilor, Vrancea este un epicentru al cutremurelor mari în România, care se petrec la intervale de 40, 50 sau 100 de ani. Estimările experților în seismologie se bazează însă pe calcule statistice, sistemele de previziune existente în prezent nereușind să asigure nu nivel de predictibilitate aceptabil și eficient pentru avertizarea populației. Din acest motiv, autoritățile ar trebui să întreprindă în mod constant acțiuni de informare a cetățenilor asupra măsurilor specifice recomandate în astfel de situații. Însă și aceștia trebuie să se informeze asupra anumitor aspecte care pot afecta în mod direct siguranța lor, respectiv dacă locuiesc și/sau muncesc în clădiri cu grad scăzut de rezistență la cutremur.
Care sunt locurile sigure din casă în cazul unui cutremur
„Din 1977, am înţeles mai bine de ce s-au prăbuşit clădirile, ce nu a funcţionat şi ce trebuie să facem pentru a le proiecta să reziste la cutremur, mai ales la cele adânci. Dacă nu ştim cât de sigură este clădirea, trebuie să apelăm la un expert, capabil să poată analiza structura“, a explicat Dragoş Dănilă, specialist în seismologie la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Potrivit acestuia, măsurile de siguranță trebuie luate indiferent de nivelul de rezistență al clădirii. „Pasul doi este să ştii cum te comporţi la un cutremur. Este general valabil sfatul să vă adăpostiţi sub o masă sau birou rezistente şi aşteptaţi să treacă cutremurul“, a precizat specialistul INFP, care a mai explicat și că recomandarea adăpostirii sub tocul uşii nu este întotdeauna soluţie sigură, depinzând de modul cum este construită clădirea, pentru că tocul uşii poate să nu fie sub o grindă. În opinia sa, mai sigură în cazul unui seism este adăpostirea în poziție ghemuit lângă pereţii de rezistenţă ai clădirii.
Ce trebuie să conțină rucsacul pentru situaţii de urgenţă
Specialistul INFP susține că în cazul unui seism este foarte importantă existența unui rucsac pentru situaţii de urgenţă, care să conţină rezerve de apă potabilă, conserve și alimente energizante pentru două-trei zile, o lanternă şi un telefon de rezervă. De asemenea, este utilă și recomandată dotarea cu un extinctor, pentru prevenirea izbucnirii incendiilor.
Măsurile de precvenție sunt necesare pentru că la momentul actual cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate. „INFP are iniţiativele lui, fie că încercăm să găsim corelaţii, să studiem comportamentul animalelor, aplicăm statistică, inteligenţă artificială mai nou, dar nimeni la nivel mondial nu poate prezice un cutremur, să poată spună exact în ce zi, oră şi cât de mare e un cutremur. Periodicitatea pentru cutremurele mari, din datele pe care le avem de 300-400 de ani, este şi ea relativă. Am avut şi 10 ani diferenţă între cutremure puternice, dar şi 100 de ani, şi ciclicitatea aceasta nu dă decât un indiciu:sigur în 100 de ani o să fie un cutremur major. Însă cât mai este până la următorul cutremur este mult mai relativ“, a mai afirmat Dragoş Dănilă, citat de adevarul.ro.
Potrivit acestuia pregătirea pentru cutremure trebuie făcută încă de la şcoală, de profesori, dar şi de reprezentanţii ISU.
