Instituțiile europene se pregătesc pentru admiterea Bulgariei și României în Schengen în acest an, mai întâi prin eliminarea frontierelor aeriene în octombrie și apoi prin eliminarea controalelor la frontierele terestre la 1 ianuarie 2024.
Potrivit unor surse de la Sofia, Bulgaria are o bună posibilitate de a adera la spațiul Schengen încă din luna octombrie a acestui an cu frontierele aeriene și potențialul de aderare completă cu frontierele terestre în ianuarie 2024, dacă va exercita presiuni diplomatice și va demonstra dorința de a continua reformele.
De asemenea, până în acest moment, singurul impediment pentru aderarea țării vecini la spațiul internațional de liberă circulație pentru Bulgaria a fost opoziția Olandei, însă acest lucru se poate schimba.
Porțile către Schengen se pot deschide curând
Eforturile Parlamentului bulgar și ale celor patru guverne anterioare de a începe o reformă judiciară semnificativă prin instituirea unui proces independent de investigare a procurorului-șef, care a fost stabilit la sfârșitul lunii mai, au fost recunoscute în mod informal de către cabinetul lui Mark Rutte.
După ce a fost demis din funcție săptămâna trecută, fostul procuror-șef bulgar Ivan Gesev – care nu avea o reputație strălucită la Bruxelles – a devenit prima victimă a noii legislații. Probabil că vor mai avea loc și alte curățări ale sistemului juridic.
Alegerea unui guvern la Sofia după o criză politică prelungită, în timpul căreia președintele Rumen Radev a instituit un guvern interimar, este al doilea factor principal în eliminarea barierelor în calea aderării Bulgariei la Schengen.
Coaliția „Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică”, sponsorizată de GERB și reprezentată de vicepremierul Mariya Gabriel, asigură miniștrii pentru cabinet.
Țara va fi reprezentată la viitorul summit NATO de către prim-ministrul Nikolai Denkov și nu de către președinte, potrivit noului cabinet, care a ales, de asemenea, să reevalueze abordarea lui Radev față de Ucraina.
Partenerii europeni speră la aderarea Schengen și Zona Euro
Potrivit unor persoane din interior, aliații europeni ai națiunii speră că coaliția va rămâne unită datorită obiectivelor comune importante, inclusiv aderarea la Schengen și la zona euro. La cererea Olandei, Comisia Europeană va publica în iulie un raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Se anticipează că raportul va fi în cea mai mare parte favorabil și va recunoaște hotărârea politică de a menține îmbunătățirile.
În pofida crizei refugiaților, Austria a continuat să se opună extinderii Schengen, dar dacă se va confrunta cu o izolare suplimentară, se anticipează că Viena va renunța la veto-ul său. Doar Austria a respins aderarea României la Schengen în decembrie anul trecut, în timp ce Austria și Olanda s-au opus aderării Bulgariei.
Într-un interviu acordat EURACTIV la începutul săptămânii trecute, noul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, a declarat că le-a ordonat miniștrilor săi să elaboreze o strategie pentru a convinge Austria să elimine dreptul de veto asupra intrării României în Schengen. Intrarea țării în zona euro la 1 ianuarie 2025 este următorul obiectiv principal al instituțiilor bulgare.
În timp ce Olanda dorește ca guvernul bulgar să demonstreze că luptă împotriva corupției și că este în continuare angajat în reforma judiciară, criteriile Austriei par a fi mai dificil de îndeplinit.
Comisia Europeană a respins cererea cancelarului austriac Karl Nehammer de finanțare pentru ridicarea unui gard de-a lungul frontierei bulgaro-turce.
