Guvernul local al Groenlandei, parte a Regatului Danemarcei, şi Ministerul de Externe al Danemarcei au ajuns la un acord pentru desemnarea unui diplomat la NATO care să reprezinte regiunea.
Insula se situează pe o poziţie critică pe traseul Mării Nordului. Ministrul de externe, al afacerilor şi comerţului din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, a declarat că „Este imporant ca interesul Groenlandei să se intensifice faţă de evoluţia politicii de securitate în regiune, precum şi faţă de concentrarea NATO în această zonă”, informează presa turcă.
„Este important ca NATO să ne cunoască priorităţile”
Ministrul a adăugat: „Este important ca NATO să manifeste înţelegere faţă de regiunea noastră şi faţă de condiţiile speciale ale societăţii noastre, precum şi pentru a ne cunoaşte interesele, valorile şi priorităţile noastre.” Lida Skifte Lennert, care are o experienţă de 25 de ani în adminsitraţia centrală a Groenlandei, va fi primul reprezentant al regiunii la Comandamentul General al NATO.
Trump intenţiona să cumpere insula
În anul 2019, presa din SUA scria că fostul preşedintele al SUA, Donald Trump, intenţionează să cumpere Groenlanda, pentru resursele bogate şi importanţa ei geopolitică. De asemenea, şi în anul 1946, preşedintele de atunci al SUA, Harry Truman, oferise Danemarcei aur în valoare de 100 miloane de dolari pentru a cumpăra Groenlanda, regiune autonomă situată la Polul Nord, parte a Regatului Danemarcei.
Investiții made in SUA
Groenlanda este o zonă în care americanii au investit mult în ideea, dovedită foarte corectă, că teritoriul, în ciuda unor condiţii climatice extreme, avea să fie punctul strategic de control al circulaţiei în zona atlantică, oferind avantajul unui enorm „portavion terestru“ posibil de a asigura superioritatea aeriană şi maritimă în mai multe direcţii.
Baza de la Thule, situată la 1.500 de kilometri de Polul Nord a fost construită de americani în anii 1940 şi apoi extinsă în anii ’50, cu o pistă cu o lungime de 3.000 de metri şi o lăţime de câteva sute de metri care primeşte anual aproximativ 2.600 de zboruri militare şi internaţionale.
Era una dintre cele mai mari şi importante baze care adăpostea bombardiere strategice americane şi, la momentul său de apogeu de la începutul anilor ’60, avea un personal de aproximativ 10.000 de persoane. Acum este importantă ca o componentă radar din sistemul NORAD pentru detectarea unor eventuale tiruri de rachete dinspre Rusia şi este integrată în Air Force Space Command.
Secretul secret
Dar relaţia cu Danemarca a fost pusă la foarte grea încercare de un incident extrem de serios în 2016, când, datorită încălzirii climatice, topirea gheţurilor a făcut să iasă la lumină o bază secretă americană, Camp Century (constuită între 1959 -1960) şi concepută ca bază pentru lansarea unor rachete balistice în caz de conflict nuclear cu URSS.
Săpată adânc în gheaţă, Camp Century trebuia să verifice fezabilitatea marelui proiect ICEWORM. Situat la 200 de kilometri est de baza de la Thule, staţia subterană era alimentată de un reactor nuclear, fiind compusă dintr-o vastă reţea de tunele subterane care alcătuiau un mic oraş care dispunea de toate infrastructurile necesare celor 200 de persoane care trăiau acolo: spital, magazin, teatru, biserică.
