Conform unei analize realizate de Alpha Bank, România a înregistrat cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune începând cu anul 1990, de la 257 de milioane de tone echivalent CO2 la 113 milioane de tone echivalent CO2 în 2022. În ceea ce privește emisiile per capita, acestea au scăzut de la 11,1 tone la 5,9 tone echivalent CO2.
În principal, emisiile constau în emisii de oxizi de carbon (66%) și metan (23%). România se diferențiază prin faptul că emisiile de metan au o pondere dublă față de alte țări din regiune, fiind un gaz cu efect de seră mai intens, deși nu persistă în atmosferă la fel de mult timp ca CO2.
Cele mai poluante activități
Cele mai poluante activități rămân cele care implică arderea de combustibili, generând 3,9 tone echivalent CO2 per capita în 2022. Restul emisiilor sunt atribuite proceselor industriale (0,7 tone per capita) și agriculturii (1 tonă per capita). În România, sectorul agricol poluează mai mult decât cel industrial, similar cu alte țări din regiune, precum Polonia, Bulgaria și Grecia.
Deși poluarea în sectorul energetic a scăzut semnificativ de la 3,1 tone per capita în 1990 la 0,9 tone per capita în 2022, în sectorul transporturilor a crescut de la 0,5 tone per capita la 1,1 tone per capita. Emisiile din industria construcțiilor au scăzut, în timp ce cele din sectorul clădirilor au crescut ușor.
România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 56% față de 1990, depășind ținta de 55% stabilită de Comisia Europeană pentru 2030. Totuși, eforturile trebuie menținute pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. România emite în continuare 133 de tone echivalent CO2, fiind necesară reducerea acestora, în paralel cu creșterea capacității de absorbție a CO2 de către terenurile și pădurile țării. România a reușit să depășească ținta stabilită pentru 2030 de Comisia Europeană, având o capacitate de absorbție a CO2 de 49,3 tone echivalent CO2 în 2022, peste ținta de 26,5 tone echivalent CO2.
România reduce poluarea
Există un întreg set de măsuri care este recomandat pentru reducerea poluării, toate la fel de importante și care se potențează reciproc. În primul rând, extinderea folosirii tehnologiilor bazate pe resurse de energie regenerabile pentru generarea energiei electrice este un demers răspândit și demarat cu mulți ani în urmă.
Desigur, combinația de resurse regenerabile utilizabile depinde de tehnologiile existente, de disponibilitatea resurselor, de condițiile climatice determinate de poziția geografică a fiecărei țări.
România și Grecia au cea mai mare pondere a capacității instalate de generare a energiei electrice bazată pe resurse regenerabile (de 60% respectiv 59%). În România, resursele regenerabile utilizate în ordinea importanței sunt apele (35,6%), vântul (16,3%) și soarele (7,7%), pe când în Grecia sunt soarele (23,7%), vântul (20,5%) și apele (14,5%). În al doilea rând, creșterea eficienței energetice poate reduce cantitatea de energie necesară. În anul 2022, România a avut a treia cea mai ridicată eficiență energetică în regiune, după Italia și Grecia – de 6 euro pe fiecare kg de echivalent petrol utilizat, și cea mai mare creștere în regiune a eficienței energetice comparativ cu anul 2000 (de 2,6 ori față de 1,9 ori în Polonia și Bulgaria, 1,7 ori în Cehia și Ungaria, 1,4 ori în Grecia și de 1,3 ori în Italia), potrivit informațiilor oderite de Profit.ro.