În România, ratele dobânzilor pentru creditele ipotecare la bănci sunt cele mai mari din Uniunea Europeană, fiind de aproximativ patru ori mai mari decât cele plătite de consumatorii din zona euro. Conform datelor analizate de Profit.ro, românii au plătit istoric dobânzi mai mari decât cetățenii europeni, însă în ultimul an și jumătate, acestea au crescut semnificativ, din cauza inflației ridicate.
Creșterea inflației a avut un impact semnificativ asupra finanțelor europenilor, în special asupra celor din regiunea Centrală și de Est, unde creșterile de prețuri au fost deosebit de ridicate. În plus, dobânzile băncilor centrale și cele de pe piețele interbancare au crescut cel mai mult în această regiune, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a costului creditelor, în unele cazuri la niveluri neîntâlnite de peste un deceniu, mai ales că după criza financiară băncile au acordat aproape exclusiv credite în moneda națională.
Debitorii cu împrumuturi ipotecare în sold se confruntă cu o situație deosebit de dificilă. Datorită perioadei lungi de rambursare și sumelor mari împrumutate, creșterea ratelor interbancare are un impact puternic asupra ratei lunare, mai ales dacă debitorii nu beneficiază de dobânzi fixe pentru creditele lor.
Debitorii români și polonezi au fost cei mai afectați
Debitorii din România și Polonia se confruntă cu cele mai mari creșteri de dobânzi pentru creditele ipotecare în sold, conform datelor disponibile. În România, rata medie la creditele pentru locuințe cu o perioadă de rambursare inițială de peste 5 ani a ajuns la 8,3% în februarie 2023, față de 4,1% în toamna lui 2021.
În Polonia, dobânzile la creditele ipotecare în sold au crescut puternic în vara anului trecut, aproape la 8% pe an, ceea ce a determinat Guvernul de la Varșovia să introducă un moratoriu pentru debitori și să acorde subvenții de dobândă pentru anumite familii. Această mișcare a generat costuri estimate de bănci la aproape 3 miliarde de euro.
Atât România, cât și Polonia au avut o pondere foarte ridicată a creditelor ipotecare cu dobândă variabilă în totalul creditelor noi, de peste 90% până în 2017 (100% în Polonia). În ultimii ani, ponderea creditelor cu dobândă variabilă a scăzut la 70-80% în România și la 50% în Polonia la finele lunii ianuarie, conform datelor raportate de Banca Națională a României și Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, având în vedere că maturitatea medie a unui credit ipotecar este ridicată, impactul împrumuturilor noi cu rată fixă nu a majorat semnificativ ponderea acestora în total împrumuturi.
Programul Prima Casă din România
În România, dobânzile variabile pentru creditele ipotecare au fost susținute implicit de Guvern prin intermediul programului Prima Casă, care a fost implementat exclusiv cu dobânzi indexate în funcție de ROBOR la 3 luni și, mai recent, de IRCC. Acest program a fost creat pentru a sprijini achiziționarea de locuințe de către tinerii și familiile cu venituri medii și joase, prin garantarea creditelor ipotecare și acordarea de subvenții la dobânzi.
Discuțiile despre plafonarea dobânzilor la credite în România au fost reluate în toamna lui 2021, dar nu au avansat în Parlament. Recent, mai mulți parlamentari ai PSD au depus un proiect prin care și creditele Prima Casă să fie eligibile pentru prevederile Legii privind darea în plată. În plus, un moratoriu adoptat de Guvern la jumătatea anului trecut, similar celui din pandemie, a primit foarte puține cereri din partea debitorilor, scrie Profit.
