Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat zilele trecute Ungaria de la BBB la BBB minus. Practic, maghiarii rămân în categoria recomandată pentru investiții, dar cu doar un simplu pas peste limita admisă. Mai mult, presa de la Budapesta spune că o astfel de retrogradare din partea S&P nu a mai avut loc de un deceniu.
Astfel, ultima dată când una dintre cele trei agenții majore de rating de credit a retrogradat Ungaria s-a întâmplat în luna noiembrie 2012, transmite Reuters, iar decizia S&P de zilele trecute a întrerupt un trend pozitiv de peste zece ani de zile în care Budapesta a prosperat.
Fitch și Moody’s îți mențin ratingurile pentru Ungaria
Ratingul datoriei maghiare al agenției Fitch este BBB, în timp ce Moody’s menține un rating Baa2. Conform standardelor financiare, ultimele două clasări corespund aceluiași rating, în timp ce în cazul ratingului S&P Ungaria a căzut cu un pas mai jos decât era până acum, fiind vorba de o revizuire în scădere a ratingurilor pe termen lung şi scurt în monedă locală şi în valută atribuite Ungariei, de la „BBB/A-2” la „BBB-/A-3”.
Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Fitch a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului pe termen lung în valută atribuit Ungariei şi a confirmat la „BBB” calificativul pe termen lung. De asemenea, agenţia se aşteaptă la o încetinire a creşterii economiei Ungariei la 0,4% în 2023, de la 4,7% în 2022.
Noul rating propus de S&P invocă printre motivele acestei decizii inflația ridicată persistentă și presiunile externe. Prețurile ridicate la energie și creșterea costurilor cu dobânzile, în raport cu un stoc deja ridicat de datorie publică, reprezintă o provocare pentru planurile de consolidare ale guvernului maghiar, transmite S&P, conform Reuters.
De asemenea, încetinirea economiei, creșterea facturilor la energie şi suspendarea celei mai mari părţi a fondurilor europene pun presiune asupra finanţelor statului maghiar, în timp ce ratele dobânzilor stabilite de Banca Centrală a Ungariei sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul S&P.
Maghiarii au cea mai mare inflație din țările membre UE
Potrivit datelor Eurostat, în rândul ţărilor membre UE, cea mai ridicată inflaţie în decembrie se înregistra în Ungaria (25%), Letonia (20,7%), Lituania (20%) şi Estonia (17,5%). Urmează Cehia (16,8%), Polonia (15,3%), Slovacia (15%), Bulgaria (14,3%) şi România (14,1%).
În același timp, economiştii chestionați de Reuters cu privire la acest subiect se aşteaptă ca în 2023 rata inflaţiei în Ungaria să se situeze la 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani, creşterea economiei urmând să stagneze, în urma ratelor ridicate ale dobânzilor, a încetinirii avansului economiei mondiale şi a scăderii cererii, din cauza creşterii costului vieţii.
S&P se aşteaptă ca Executivul ungar, care s-a angajat să reducă anul acesta deficitul bugetar la 3,9% din PIB, să reducă gradual, în următorii doi ani, deficitele fiscale ale țării conduse în prezent de Viktor Orban.
În decembrie, Comisia Europeană a decis să nu acorde Ungariei cele 22 miliarde euro fonduri de coeziune care îi reveneau până când aceasta garantează că programele pentru utilizarea lor respectă prevederile Cartei Europene a Drepturilor fundamentale în materie de independenţă a Justiţiei, legi educaţionale, libertate academică şi drept de azil.
