Achiziția sau preluarea unei companii este parte din strategia de creștere a profitabilității sau de penetrare a unui nou domeniu sau a unei geografii. În istoria globală a corporațiilor, cele mai mari achiziții din istorie sunt considerate cele cu valoare de peste $100 de miliarde.
Teoreticienii care analizează economiile la scală și în funcție de scop spun că statistic vorbind o companie mai mare este mai eficientă. Achiziția sau dezvoltarea de noi tehnologii este favorabilă într-o companie mare și cota de piață semnificativ crescută (dacă este vorba de o achiziție substanțială sau de o fuziune între doi jucători importanți din piață) poate chiar să influențeze comportamentul și alegerile consumatorilor. Miza câștigului este suficient de mare în cazurile fuziunilor și ale achizițiilor încât marii executivi să fie dispuși să își asume riscul organizațional și probabilitatea ca din această cauză să fie afectat ciclul de business pentru o perioadă limitată de timp.
Instituțiile financiare joacă un rol critic în procesul de achiziție sau în cel de fuziune. Cei mai mari consultanți financiari ai lumii derulează contracte de miliarde de dolari, navigând diferite legislații și reglementări în fiecare domeniu implicat, mai ales din segmentele financiar și tehnologic, în care se petrec cel mai des fuziuni.
În vremuri fragile economic și complicate geo-politic, achizițiile și fuziunile devin și mai complicate decât de obicei. Inflația, piețele de capital volatile, schimbările legislației fiscale – toate acestea și multe altele sunt combustibil bun pentru a aprinde și mai mult incertitudinea. Iar aceasta cântărește greu în luarea deciziilor ample, cum sunt acelea de achiziție sau de fuziune.
În 2019 au fost semnate 49,849 de contacte de fuziuni și achiziții (Sursa: McKinsey), dintre care unele au fost la nivel multinațional, iar altele mai mici, regionale. 2020 a fost un an în care achizițiile au avut ritm mult încetinit, în timp ce 2021 a înregistrat cel mai mare vârf de până acum, însă în 2022 s-a apăsat butonul de pauză pe acest segment. Anul acesta valoarea contractelor mari (cele de peste $25 de milioane) a căzut cu 24% față de anul anterior, iar numărul acestora a scăzut cu 12% față de aceeași perioadă de referință.
Cele mai active au fost companiile americane, care în segmentul de fuziuni și achiziții au înregistrat aproape jumătate din valoarea tranzacționată în întreaga lume în acest an (48%, versus 52% pentru întreg anul 2021). Europa, Orientul Mijlociu și Africa au împreună 28% (versus 26% anul trecut), iar Asia-Pacific a înregistrat în tranzacții 24% (față de 22%, cât a fost anul trecut).
Domeniile cu cele mai multe tranzacții în 2022, la fel ca în 2021, sunt tehnologie, media și telecomunicații, urmate – la distanță mare – de imobiliare și industrie grea.
Iată lista celor mai mari achiziții din istorie, potrivit raporturilor McKinsey (februarie 2022) și Statista (octombrie 2022).
Primele 10 cele mai mari achiziții ale decadei însumează peste $1.3 trilioane
Vodafone și Mannesmann (1999) – $202.8 miliarde: aceasta este cea mai mare achiziție făcută vreodată în istorie (până în iunie 2022). Vodafone, companie britanică, a cumpărat Mannesmann, un conglomerat industrial german. Această achiziție a făcut ca Vodafone să fie cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume și a dat tonul multor altor mega-dealuri în telecomunicațiile mobile.
Al doilea contract ca mărime este cel dintre AOL și Time Warner (2000) – $182 miliarde. Dacă Vodafone și Mannesmann este la ora actuală cel mai mare contract din lume,
AOL și Time Warner rămâne faimos în cărțile de business ca exemplu a cum să nu faci o fuziune. Deși puternic în viziune, contractul dintre cele două companii a dus la dificultăți în optimizare culturilor de companie ale celor două entități care niciuna nu avea perspectiva clară a direcției în care se îndreaptă media în viitor. Așa încât după suma astronomică plătită pentru această fuziune, ea s-a destrămat nouă ani mai târziu, în 2009.
Fuziunea care se află pe locul al treilea în lume ca mărime este cea dintre Gaz de France și Suez (2007) – $182 miliarde. Aceasta nu este doar cunoscută prin dimensiunea contractului, ci și prin faptul că a fost intermediată de Nicholas Sarkozy, care în 2007 era președintele Franței. În prezent Suez este un jucător major în petrol și gaz, însă faptul că valoarea acțiunilor sale se află cam la același nivel la care era cu o decadă în urmă spune câte ceva despre părerea pe care au avut-o investitorii despre această fuziune.
Verizon și Vodafone (2013) – $130 miliarde. Verizon Communications și Vodafone au lansat împreună pe piață Verizon Wireless, iar în 2014 Verizon a cumpărat cota de 45% din Vodafone, într-un contract care se crede că a fost de $130 de miliarde. În 2014 această achiziție a fost numită ‘contractul decadei’, iar performanța excelentă a lui Verizon a făcut ca această mișcare să fie una de un incredibil succes.
O fuziune orizontală demnă de manualele de economie
Fuziunea Dow Chemical și DuPont (2015) – $130 miliarde se află în clasament pe loc egal cu cea a Verizon și Vodafone. Fuziunea dintre cei doi giganți în industria chimică, relativ egali ca mărime, a fost ceva spectaculos de urmărit și a dat naștere la cea mai mare companie din lume în domeniul său. Competiția a fost eliminată aproape complet și Dow Chemical și DuPont rămân împreună, ca fuziune, drept exemplu clasic din manuale pentru o fuziune orizontală. Aceasta a durat doar patru ani, pentru că în 2019 compania s-a separat în trei entități separate, cu focus diferit.
Un alt exemplu de fuziune între egali este United Technologies și Raytheon (2019) – $121 miliarde. Discuțiile au început în 2019, însă contractul în sine a fost semnat abia în prima jumătate a lui 2020 – un an nu foarte bun pentru vreo tranzacție. Motivul principal al fuziunii a fost sinergia economiei de costuri, care sunt estimate la peste $1 miliard pe an. Investitorii nu au părut prea convinși, iar prețul acțiunilor a scăzut cu 25% imediat după semnarea fuziunii.
AT&T și Time Warner (2018) – $108 miliarde: două organizații care erau deja familiare cu fuziunile și cu achizițiile și-au unit forțele în 2018, iar implicațiile au fost atât de masive, încât a fost necesară intervenția departamentului legal al SUA. Este vorba de AT&T care a cumpărat Time Warner, după doi ani de la prima exprimare a interesului de achiziție (în 2016), perioada de așteptare fiind necesară pentru primirea aprobării de la organismul reglementator al Statelor Unite. La finalul a doi ani de proceduri, AT&T și Time Warner au reușit să încheie o fuziune de $85.4 de milioane.
O fuziune scumpă, transformată într-o încurcătură majoră
Fuziunea Heinz cu Kraft (2015) – $100 miliarde – din 2016 a rezultat într-o nouă organizație – Kraft Heinz Company – și noua entitate a intrat în topul 10 al celor mai mari companii producătoare de alimente. Valoarea contractului a fost de aproximativ $100 de miliarde, iar investitorii au avut așteptări mari de la viitoarea companie. Rezultatele au fost dezamăgitoare, pentru că Kraft Heinz Company a pierdut cotă de piață uriașă – cel mai probabil din cauza faptului că nu au fost atenți la felul în care s-au schimbat preferințele consumatorilor. Contractul a fost numit de presa internațională de business drept un “mega-mess” – o încurcătură majoră.
Pfizer a cumpărat Warner-Lambert în 2000 cu $90 de miliarde. Aceasta rămâne cunoscută drept una dintre cele mai ostile preluări din istorie. Inițial, Warner-Lambert trebuia să fie cumpărată de American Home Products (AHP), o companie de bunuri de larg consum. AHP a renunțat la contract pe ultima sută de metri, ceea ce a adus penalizări uriașe, moment la care a intervenit Pfizer. Această achiziție a creat cea de-a doua cea mai mare companie producătoare de medicamente din Statele Unite și Pfizer a obținut controlul profiturilor mult-dorite, mai ales pentru o serie de medicamente cu miză mare – cum a fost Lipitor (o statină care reduce nivelul de colesterol pe care îl fabrică ficatul) , ale cărui vânzări au depășit $13 miliarde.
Una dintre fuziunile cu cel mai bun rezultat pe termen lung din istorie
Un (alt) model de fuziune de succes – și cu valoare uriașă – este aceea a lui Exxon și Mobil. Planurile de fuziune ale acestora au fost anunțate în 1998, când companiile dețineau locul întâi și, respectiv, al doilea pe piața producătorilor de petrol din SUA. Contractul a fost în valoare de $80 de miliarde, iar de atunci și până în prezent investitorii și-au înmulțit câștigurile de patru ori, pentru că acțiunile au avut creșteri de 293%, iar mare parte din dividende a fost reinvestită. În ciuda scepticismului pe care l-au manifestat vocal mulți analiști din piață la acea vreme, această fuziune, privită din unghiul de acum, este una dintre cele mai de succes din istorie.
Google a cumpărat Android în 2005 pentru $50 de milioane, când la vremea aceea Android era un start-up relativ necunoscut, ceea ce a dus la ridicări de sprâncene din partea multora. Cu toate acestea, achiziția respectivă a oferit lui Google uneltele de care avea nevoie pentru a duce bătălia într-o piață dominată de Microsoft și de Apple. Google a devenit familiar cu achiziții în ultima decadă, însă cea a Android continuă să rămână drept una cu cel mai mare randament: 47% dintre telefoanele mobile smart din SUA si 92% din telefoanele mobile smart din India folosesc sistemul Android (sursa: Statista).
Alt nume ultra-cunoscut care știe să joace bine la ruleta achizițiilor profitabile este Disney, care a dat lovitura în 2006 când a cumpărat Pixar pentru – doar! – $7.4 de miliarde. Deși o sumă năucitoare la vremea achiziției, noul studio a reușit să o fructifice extrem de bine: la scurtă perioadă de la achiziție au fost produse filmele WALL-E și Toy Story 3, care au adus miliarde de dolari în venituri. La trei ani de la achiziția Pixar, Disney a jucat aceleași cărți cu Marvel Entertainment. Aceeași rețetă, același rezultat: filme care au adus miliarde în box office.
Musk-Twitter este achiziția care a făcut cea mai multă vâlvă din istorie
La momentul la care achiziția Twitter a fost oficial semnată, aceasta a devenit una dintre cele mai mari răsunătoare din istorie, prin saga acesteia și prin uriașa acoperire media. După luni de du-te – vino între Twitter și Elon Musk, care trebuiau să aibă prima înfățișare la proces la mijlocul lunii octombrie, excentricul miliardar a mai adăugat o doză de savoare întregii povești. Musk, care inițial a încercat să renunțe la promisiunea de achiziție a Twitter cu $44 de miliarde, s-a răzgândit sub amenințarea procesului legal deschis de companie și într-un final a onorat propunerea originală și a cumpărat în 28 octombrie compania de social media cu $54.20 pe acțiune.
Potrivit anunțului Twitter cu privire la modalitatea prin care au fost plătite acțiunile de către Musk, $25.5 de miliarde sunt împrumuturi garantate în parte cu activele proprii ale miliardarului și în parte cu cele ale Twitter, iar aproximativ $21 de miliarde reprezintă plată cash.
Astfel, această achiziție, prin care Elon Musk a delistat Twitter, a devenit cea mai dezbătută și mai cunoscută de publicul larg de până acum.
Pe lângă evaluarea sumei contractuale, concluzia că o achiziție sau o fuziune au fost de succes sau nu o arată cifrele de vânzări post-contract, cota de piață și imaginea noii entități. Istoria globală a corporațiilor arată exemple numeroase de eșecuri zdrobitoare și de succese răsunătoare. Cele prezentate mai sus sunt câteva exemple cunoscute în lume, însă fiecare geografie are specificul și încercările ei în direcția de fuziuni, mai cu seamă. Dintre acestea, India va scrie istorie interesantă în viitorul apropiat, pentru că marile conglomerate, cu precădere conduse de afaceri de familie, sunt interesate să își construiască o imagine complexă și elevată, iar pentru aceasta cumpără mărci de fashion, cosmetice renumite și intră rapid în industria de entertainment.
Cifre
- 202,8 miliarde de dolari reprezintă cea mai mare achiziție din istorie, Vodafone și Mannesmann (1999)
- 182 de miliarde de dolari – cea mai mare sumă plătită pentru o achiziție eșuată: AOL și Time Warner (2000)
- 80 de miliarde de dolari – fuziunea cu cel mai bun rezultat pe termen lung din istorie: Exxon și Mobil (1999)
- 44 de miliarde de dolari – cea mai mediatizată achiziție din istorie – Elon Musk preia Twitter (2022)