Deputații din Parlamentul European (PE) sunt organizați nu în funcție de țara de proveniență, ci după orientarea politică. Astfel, majoritatea celor 705 membrii sunt împărțiți în șapte grupuri politice, însă unii dintre dintre ei au ales să fie neafiliați și nu s-au alăturat niciunui astfel de grup.
Parlamentul European este una dintre cela mai importante instituții la nivelul blocului comunitar când vine vorba de procesul decizonal, iar membrii acestora sunt aleși o dată la cinci ani. Cel mai recent, cetățenii Uniunii Europene au ieșit la urnele de votare în anul 2019, urmând ca următoarele alegeri europarlamentare să se țină peste doi ani, în 2024.
Care sunt cele șapte grupuri politice din Parlamentul European?
Europarlamentarii au posibilitatea astfel să se înscrie în șapte grupuri politice deja existente în instituție, care se diferențiază între ele în funcție de doctrina politică. Astfel, avem:
- Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) – 179 membri
- Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților – 14l membri
- Renew Europe Group – 98 membri
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană – 73 membri
- Grupul Identitate și Democrație – 70 membri
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 63 membri
- Grupul Stângii din Parlamentul European – GUE/NGL – 39 membri
Acestora li se adaugă deputații care au ales să nu participe la nici un grup politic din Parlamentul European, ei fiind, în acest caz, deputați neafiliați.
Formarea acestor grupuri parlamentare se supune unor reguli stricte. Astfel, numărul minim de deputați necesar pentru a forma o nouă grupare politică în PE este de 23, iar aceștia trebuie să provină din cel puțin un sfert dintre țările membre Uniunii Europene. În același sens, nu este permis ca un deputat să aparțină mai multor grupuri politice.
Cum se organizează fiecare grup politic din Parlamentul European?
Toate cele șapte grupuri politice din Parlamentul European au o ierarhie bine stabilită, fiecare dintre acestea ocupându-se de organizarea sa internă. Astfel, în fruntea acestora se află un președinte (sau a doi copreședinți, în cazul anumitor grupuri), a unui birou și a unui secretariat. Toate aceste funcții sunt stabilite în urma unor alegeri din interiorul grupului.
Această organizare este esențială, căci, înaintea fiecărui vot din cadrul ședințelor plenare, grupurile politice din PE se întrunesc pentru a examina rapoartele elaborate de comisiile parlamentare și depun ulterior amendamente pe urma consultărilor. După aceea, fiecare grup își exprimă poziția pe care o adoptă în fața plenului, însă niciunui membru nu i se poate impune o anumită variantă de vot.
