Ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, războaie în Europa și Orientul Mijlociu, alegeri în țări la fel de importante ca America și India. Prin aceste aspecte putem descrie 2024. Economia mondială a înregistrat o nouă performanță puternică în 2024. Potrivit FMI, PIB-ul global va crește cu 3,2%. Inflația a scăzut, iar creșterea ocupării forței de muncă rămâne solidă. Bursele au crescut cu peste 20 % pentru al doilea an consecutiv.
Cu toate acestea, ca întotdeauna, imaginea globală optimistă ascunde variații mari între țări. Pentru a evalua aceste diferențe, am compilat date privind cinci indicatori economici și financiari – PIB, performanța pieței bursiere, inflația de bază, șomajul și deficitele guvernamentale – pentru 37 de țări, majoritatea bogate. Apoi am clasificat fiecare economie pe baza performanței sale pentru a crea un scor combinat. Cine sunt câștigătorii?
Cele mai puternice țări din 2024
Raliul Mediteranei continuă pentru al treilea an consecutiv, cu Spania în fruntea listei din 2024. Grecia și Italia, cândva emblematice pentru dificultățile din zona euro, își continuă redresarea. Irlanda, care a atras firme de tehnologie, și Danemarca, țara de origine a Novo Nordisk, celebrul Ozempic, completează top cinci. Între timp, greii Europei de Nord dezamăgesc, cu performanțe slabe din partea Marii Britanii și Germaniei. Cele două țări baltice, Letonia și Estonia, se află din nou pe ultimul loc, poziție pe care au ocupat-o și în 2022.
Primul nostru indicator este creșterea reală a PIB-ului, considerată în general drept cea mai fiabilă măsură a sănătății generale a unei economii. În acest an, PIB-ul global a fost susținut de economia americană solidă și de consumatorii săi care cheltuiesc liber. Conform datelor OCDE, Israelul a fost un alt stat care a obținut rezultate remarcabile, deși creșterea sa puternică reflectă în mare parte o revenire după o contracție puternică în ultimul trimestru din 2023, când a început lupta cu Hamas. În Spania, creșterea anuală a PIB-ului este pe cale să depășească 3 %, datorită unei piețe a forței de muncă puternice și a unor niveluri ridicate de imigrație, care cresc mecanic producția economică. Deși PIB-ul pe cap de locuitor al țării a crescut, acesta s-a majorat mai puțin decât PIB-ul global.
În alte părți, creșterea a fost sub așteptări. Germania și Italia au fost afectate de prețurile ridicate la energie și de industriile prelucrătoare slabe. Japonia urmează să înregistreze o creștere modestă de 0,2%, afectată de turismul mai slab și de o industrie auto în dificultate. Ungaria și Letonia au intrat amândouă în recesiune.
Piața bursieră în 2024
A doua măsură este randamentul pieței bursiere. Investitorii au trecut peste o lună august agitată, în care lichidarea operațiunilor de „carry trade” pe yen a provocat temeri legate de o criză. Acțiunile americane au generat randamente impresionante de 24%, ajustate în funcție de inflație, pe măsură ce evaluările firmelor tehnologice, deja ridicate, au crescut. Piața canadiană, strâns legată de vecinul său sudic, a înregistrat, de asemenea, câștiguri sănătoase, susținute de performanțele solide din sectorul energetic și bancar. Nikkei 225 din Japonia a atins un nivel record, chiar dacă performanța sa anuală generală a fost mediocră. Au existat și rezultate mai slabe. Prețurile acțiunilor din Finlanda sunt pe negativ, în termeni reali, iar piața bursieră din Coreea de Sud s-a prăbușit.
În continuare, ne referim la inflația de bază, care elimină componentele volatile precum energia și alimentele pentru a indica presiunile subiacente asupra prețurilor. Deși inflația globală a scăzut semnificativ, prețurile serviciilor rămân ridicate în multe țări. În Marea Britanie, creșterea salariilor continuă să ducă la creșterea costurilor serviciilor, ceea ce înseamnă că inflația de bază este inconfortabil de ridicată. În Australia, costurile în creștere ale locuințelor sunt parțial de vină. Inflația în Turcia rămâne ridicată. În schimb, Franța și Elveția au reușit să țină sub control presiunile asupra prețurilor.
Șomajul și locurile de muncă
Un indicator clasic al problemelor economice este creșterea șomajului, ceea ce mulți au prevăzut atunci când băncile centrale au început să crească ratele dobânzilor (iar inteligența artificială a devenit mai sofisticată). Cu toate acestea, în ciuda unei anumite relaxări, piețele forței de muncă rămân solide, cu rate ale șomajului aproape de minime record.
Europa de Sud, care suferă încă de șomaj ridicat, a înregistrat îmbunătățiri remarcabile. Șomajul în Grecia, Italia și Spania a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani în 2024. Italia a înregistrat cele mai mari progrese, șomajul scăzând cu 1,4 puncte procentuale de la începutul anului 2024. În America și Canada, unde șomajul a crescut ușor, tendința se datorează în mare măsură faptului că oamenii revin în rândul forței de muncă și nivelului ridicat al imigrației.
Disciplină financiară
Măsura noastră finală se referă la soldurile fiscale, cu excepția plăților de dobânzi, ca procent din PIB. După ani de cheltuieli mari, în multe țări este necesară consolidarea pentru a se asigura că povara datoriilor rămâne gestionabilă. Danemarca și Portugalia se remarcă prin obținerea unor excedente bugetare rare prin disciplină fiscală. Norvegia și Irlanda se mândresc, de asemenea, cu excedente, deși din alte motive. Norvegia datorită veniturilor din petrol, iar Irlanda datorită unui impozit pe profit excepțional. Acesta a fost consolidat de plata unui impozit retroactiv de mai multe miliarde de dolari de la Apple.
Cu toate acestea, majoritatea guvernelor continuă să cheltuiască. Deficitul primar al Poloniei a depășit 3% din PIB în 2024. Cauza este creșterea cheltuielilor pentru apărare ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina. În Japonia, stimulentele fiscale masive, menite să susțină economia și să atenueze presiunile legate de costul vieții, riscă să agraveze problemele legate de datorie, pe măsură ce epoca ratelor dobânzilor foarte scăzute se apropie de sfârșit. Traiectoria datoriei Marii Britanii se deteriorează. Ultimul său buget nu a reușit să redreseze finanțele publice. Franța este împotmolită în turbulențe politice și incapabilă să limiteze cheltuielile.
Noi provocări pentru economia mondială
În perspectiva anului 2025, economia mondială se confruntă cu noi provocări. Aproape jumătate din populația lumii trăiește în țări care au organizat alegeri în acest an. Multe dintre acestea au inaugurat lideri care ar putea fi descriși drept „imprevizibili”. Comerțul este amenințat, datoriile guvernamentale se umflă, iar piețele bursiere au puțin loc de eroare. Cel puțin pentru moment, Spania, Grecia și Italia – mult timp subestimate de vecinii lor nordici – își pot sărbători revenirile economic, conform The Economist .
