ICOM (International Council of Museums) spune că numărul muzeelor de pe toate continentele este cel puțin de 55,000, însă nu există un răspuns unanim agreat. Galeriile de artă sunt excluse, la fel ca orice expoziție non-profit care nu este instituționalizată sub forma entității unui muzeu.
Care este muzeul cel mai vizitat din lume? Artă sau istorie? Cum generează venituri un muzeu, în afară de evidenta taxare a intrării? Sunt acestea suficiente? Ce tendințe noi de generare de venituri aduce viitorul?
… Acestea toate sunt subiecte interesante de discuție atât între iubitorii de artă, cât și printre oamenii de afaceri care susțin activitățile non-profit, așa cum sunt majoritatea muzeelor din lume.
“Non-profit“ este numită o organizație care nu plătește taxe pe venit; așadar, “non-profit“ este un status fiscal și nu un plan de afaceri care generează pierderi, pentru că generarea unui profit este fundamentală pentru sănătatea unui muzeu.
Profiturile generate de un muzeu pot fi folosite exclusiv pentru cheltuielile necesare derulării misiunii sale (inclusiv pentru salarii, însă acestea trebuie să se încadreze într-un segment rezonabil).
Muzeul Luvru
Veniturile, profitabilitatea, lichiditățile și costurile unui muzeu
Veniturile principale ale unui muzeu – valabile, de altfel, pentru celelalte organizații non-profit – vin din trei surse: contribuții și donații (așa-numitele “fundraising“), taxele de intrare și veniturile proprii (care pot fi din vânzarea suvenirurilor sau din programe educaționale). Ca procent, prima sursă de venit (donațiile) reprezintă cam jumătate din veniturile unui muzeu (standardul în Europa este de 60%), vânzările de bilete – 2%, iar veniturile proprii pot ajunge până la 40%. (sursa: Jenny Gibbs, fost director al MA Art Business in New York)
Majoritatea evenimentelor unui muzeu sunt țintite înspre creșterea contribuțiilor (a sponsorizărilor), iar pentru succesul acestora membrii comitetului director și personalitățile care susțin entitățile respective joacă rol esențial. Deși magazinele unor muzee sunt profitabile (e.g. Muzeul Luvru), standardul industriei este de break-even. Cafenelele muzeelor sunt profitabile marginal, deși reprezintă o parte esențială din experiența vizitării unui muzeu.
Veniturile din licențierile oferite pentru diverse produse pot fi semnificative, însă acestea devin așa doar pentru marile muzee din lume, care au piese de artă arhicunoscute.
Activitățile de fundraising au devenit foarte creative în ultima decadă, deși, în realitate, cei care donează sunt aproape mereu aceeași sau din aceeași categorie, chiar dacă aceștia sunt mari corporații sau mari patroni de artă. Contribuțiile anuale ale patronilor de artă sunt motorul generării veniturilor, iar pe întărirea loialității patronilor de artă și pentru vizibilitatea lor în media se concentrează cel mai mult muzeele cu experiență.
Nu toate muzeele sunt finanțate de stat (majoritatea celor nefinanțate de stat sunt în America), așa cum este Muzeul Luvru, care are susținerea imensă a statului francez și care obține anual venituri impresionante din donații și licențe (iar noul muzeu Luvru din Abu Dhabi este un exemplu incontestabil în acest sens.
În alte țări, muzeele rămân la bună-voința filantropilor și a culturii civice sau a corporațiilor. Pentru un muzeu este, așadar, esențial să rămână profitabil.
Dintre muzee, cele mari și foarte bine finanțate – inclusiv din contribuțiile statului respectiv – pot avea lichidități impresionante, de milioane de dolari. Met, de exemplu – Metropolitan Museum din New York – are listate active de aproape $4 miliarde, dintre care lichidități sunt doar $7 milioane. Multe din activele unui muzeu nu pot fi transformate în lichidități. Ca ordin de referință, muzeele au în orice moment – sau încearcă să aibă – lichidități pentru 90 de zile. În termen de active fixe, multe muzee nu dețin nici terenul pe care sunt construite (acestea aparțin municipalităților respective, în majoritatea cazurilor) și nici clădirile impresionante în care se află, ci doar au dreptul de utilizare a acestora.
În ce privește costurile, un muzeu poate avea costuri exorbitante cu iluminarea și încălzirea, iar apoi cu mentenanța, mai ales în clădirile vechi, grandioase.
Vizita virtuala la muzeu
Modalități noi prin care muzeele pot genera (suplimentar) venituri
Cum este de așteptat, direcțiile noi de generare de venituri (suplimentare) pentru muzee – și nu numai – sunt conținutul digital și experiențele virtuale.
Pentru marile muzee ale lumii, adaptarea la spațiul virtual a venit natural și imediat, la scurt timp de la începutul pandemiei. Tururi virtuale, evenimente transmise live și conținut digital amplu au reprezentat majoritatea eforturilor pe care s-au concentrat muzeele lumii timp de aproape doi ani.
Deși s-au deschis vizitatorilor de aproape un an, multe muzee funcționează încă la capacitate redusă, din precauție și – în unele cazuri – din lipsa de personal, parte din care a fost concediat în timpul pandemiei prelungite.
Ce poate funcționa diferit în felul în care un muzeu va genera veniturile în viitor? Paradoxal, multe dintre activitățile care vor genera posibil cele mai mari venituri implică și cele mai ample costuri de comunicare (în social media mai ales) – sau, ca alternativă mult mai solidă, un concept de comunicare viral, care să crească atât comunitatea muzeului respectiv, cât și audiența lărgită.
O metodă poate fi taxarea evenimentelor virtuale, care anterior erau oferite gratuit. Comunicarea din preajma unui astfel de eveniment este esențială și, mai ales, unicitatea evenimentului – e.g. o avanpremieră spectaculoasă sau un invitat cu mare prindere la public, care deschide expoziția virtuală și dialogul. Miza exclusivității poate fi, de asemenea, o cheie importantă.
Cu o astfel de metodă a reușit Muzeul Mattatuck din Marea Britanie să lanseze Murder Mystery Event – o ediție populară în ultimii șase ani dinainte de pandemie – ca o ediție de carantină #QuarantineEdition și a taxat $10 pentru membrii muzeului și $15 pentru non-membrii. Audiența s-a dovedit a fi foarte receptivă la această abordare și a fost prezentă la primul eveniment virtual în număr de peste 150 de oameni. (Sursa: Hastings Contemporary)
Abordare care poate funcționa sau care s-a dovedit deja de succes poate fi și introducerea unui nivel de preț pentru fiecare membru digital al muzeului, cu posibilitatea de a vedea în premieră absolută orice noutate a muzeului.
National Steinbeck Center din SUA (unul dintre cele mai mari muzee dedicate unui singur autor) taxează $30 pe an pentru statutul de membru virtual.
Evenimentele, cursurile virtuale și vacanțele de vară – summer camps – sunt, de asemenea, din ce în ce mai frecvente în listele de activități ale muzeelor din lume. Contribuția acestora la veniturile muzeului poate fi semnificativă în sezoanele cu turiști mai puțini, însă contribuția la educație cântărește chiar mai mult. Astfel de inițiative ale muzeelor atrag și parteneri cu fonduri suplimentare (e.g. companii care sponsorizează summer camps sau atelierele pentru tineri).
Nu în ultimul rând, surse suplimentare de venituri pot fi galele online, cu participare amplă din partea publicului larg. Acestea pot aduce contribuții de milioane de dolari, obținute din donații individuale mici – 1 dolar, 2 dolari. Națiunile civilizate, cu o pătură semnificativă printre iubitorii de cultură, donează în număr substanțial când au loc astfel de exerciții.
Care este topul celor mai mari muzee din lume în prezent?
Marile muzee din SUA au ieșit din top 10 al celor mai vizitate muzee din lume în 2020, când New York și Washington D.C. s-au închis din cauza pandemiei.
În 2021, Metropolitan Museum of Art și National Gallery of Art au intrat din nou în top pe locurile șase și, respectiv, șapte. Mai ales National Gallery din D.C. a putut să își primească iar vizitatorii pe măsură ce au fost permise călătoriile și zborurile s-au reluat.
China Science and Technology Museum (Muzeul Chinez de Știință și Tehnologie) din Beijing a avut o rată de creștere chiar și mai mare, dar deși muzeele din China cresc mult înspre pozițiile de top din clasament, Muzeul Luvru continuă să își apere poziția de cel mai vizitat muzeu al lumii. Anul trecut muzeul din Paris a avut 2.83 de milioane de vizitatori.
Cu toate acestea, numerele din clasament rămân departe de vârfurile înregistrate în 2019, când mai bine de 100 de milioane de oameni au vizitat cele mai mari 20 muzee ale lumii.
În 2021, acest număr a fost de doar 29.5 de milioane, în creștere cu 34% față de 2020, potrivit 2021 Museum Index by TEA and AECOM.
Pe locul al doilea se află acum National Museum of China (Muzeul Național al Chinei) din Beijing, cu aproximativ 2.38 de milioane de vizitatori. Muzeul este o fuziune între Museum of the Chinese Revolution (Muzeul Revoluției Chineze) și National Museum of Chinese History (Muzeul Național al Istoriei Chineze) care au fost fondate în 1950 și, respectiv, în 1912. Chiar și judecând după vârsta celui mai vechi departament al său, instituția condusă de statul chinez este, totuși, cea mai tânără din lista prezentată în grafic.
Muzeele Vatican, pe de altă parte, sunt doar pe poziția a 10-a la numărul de vizitatori, însă sunt cele mai vechi, fiind fondate de Papa Iulius al II-lea în 1506, ceea ce înseamnă că sunt cele mai vechi muzee din Europa.
Clasamentul actualizat după primele șase luni ale acestui an arată o revenire a muzeelor-cheie din lume, dintre care British Museum, și, mai cu seamă, arată creștere fabuloasă a numărului de vizitatori.
Date statistice
- Cel puțin 55,000 de muzee funcționează în lume în acest moment.
- Un maximum de 60% din veniturile unui muzeu vin în medie din donații
- 2% sau mai puțin din vânzările de bilete
- 38%-40% câștigă un muzeu din veniturile proprii (licențiere, cu precădere)
- Metropolitan Museum din New York are active de $4 miliarde, dintre care lichidități sunt doar $7 milioane
- 90 de zile este intervalul pentru care majoritatea muzeelor își planifică disponibilitatea lichidităților
