Un raport de cercetare realizat de experții români în protecția mediului, care a analizat impactul lucrărilor de dragare/adâncire ale Canalului Bâstroe, a identificat mai multe efecte cu potențial de impact asupra migrației sturionilor, scrumbiei de Dunăre și altor specii de pești, dar și asupra Deltei Dunării.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului din România (INCDPM) a publicat, la finalul săptămânii trecute, un Raport privind situația impactului posibil al Canalului Bâstroe în cazul adâncirii acestuia pentru transportul naval maritim. Potrivit acestui document, lucrările de dragare/adâncire a canalului demarat de partea ucraineană pot determina un „impact negativ cumulat” atunci când are loc scăderea debitului Dunării.
„Este evident faptul că lucrările de adâncire a canalului Bâstroe vor avea un impact imediat cuantificabil asupra Deltei Dunării, care va afecta în special populația de sturioni sălbatici. Practic, apare un impact în timpul dragării dacă nu se respectă perioadele de migrare a sturionilor pe brațul Chilia, conform proiectului «Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175» finanțat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport”, se arată în raportul realizat de specialiștii INCDPM.
Conform sursei citate, în urma lucrărilor de dragare/adâncire a canalului se activează circulația apei pe fosta „gârlă” Bâstroe. Acest lucru, multiplică, practic, căile de migrație ale scrumbiei de Dunăre și ale sturionilor. Aparent, impactul asupra speciilor migratoare este unul pozitiv, dar intensificarea traficului naval pe acest sector fluvial afecta negativ traseele de migrare ale sturionilor. Un alt efect secundar va fi reprezentat de „o posibilă colmatare progresivă a brațului Stambulul Vechi și în special a brațului Musura va avea efect negativ major asupra tranzitului sturionilor spre amonte”, conform datelor INCDPM și ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
Efectele lucrărilor de dragare sunt cunoscute încă din secolul al XIX-lea
Cercetarea realizată de specialiștii INCDPM și ARBDD a arătat că o situație oarecum similară a apărut în urmă cu două secole, când s-a realizat dragarea brațului Sulina: „Cunoscând exemplul negativ al rectificării prin dragare a brațului Sulina la finele secolului al XIX-lea și al închiderii efective a meandrelor rectificate, care au dus în final la încetarea migrației sturionilor prin acest braț, există un risc major de a avea impact antropic serios cauzat de amenajarea și utilizarea în ultimul deceniu a brațului Bâstroe și a brațului Chilia pentru navigația marină. În cazul în care și brațul Chilia devine o zonă inaccesibilă vizavi de posibilitatea de migrare a sturionilor, coroborat cu situația de la brațul Sulina, singura posibilitate de migrare a speciilor de sturioni va rămâne brațul Sf. Gheorghe. În acest caz posibilitatea de migrare a sturionilor se va reduce cu cca. 67%”, se arată în documentul citat.
Soluția propusă de specialiștii INCDPM constă în monitorizare constantă a zonei pentru a putea fi depistate în timp util problemele care pot avea un impact major asupra migrației sturionilor, precum și asupra altor specii de pești.
Experții români citați avertizează că impactul adâncirii canalului navigabil ar putea avea consecințe negative și asupra Deltei Dunării, accelerare cursului apei în regiune și scăderea nivelului pânzei freatice generând o aridizare a ecosistemului.
Ucraina nu ia în calcul impactul pe termen lung
Potrivit sursei citate, cercetătorii ucraineni care au elaborat studiul oficial justificativ susțin că efectele sunt doar la nivel local, fără a lua în considerare consecințele pe termen lung.
„În studiul oficial, elaborat de oamenii de știință ucraineni, se apreciază că efectele asupra mediului se vor resimți doar în imediata apropiere a zonei construite. Studiul nu ia în calcul efectul global și nici consecințele pe termen lung. Din punct de vedere al impactului transfrontalier studiul recunoaște faptul că o creștere a debitului apei în brațul Bâstroe ar putea să contribuie la antrenarea apei în Delta Chiliei, afectând debitul celorlalte brațe ale Dunării generând efecte ecologice și economice în lanț”, se mai precizează în studiul citat.
De altfel, conform raportului Comitetului de Implementare al Convenției de la Espoo, din 2017, partea ucraineană nu a livrat informațiile complete solicitate: „autoritățile din Ucraina au furnizat informații insuficiente și incomplete cu privire la aducerea proiectului Bâstroe în deplină conformitate cu prevederile Convenției, iar lucrările de dragare a canalului declarate ca lucrări de mentenanță sunt parte integrantă din proiect”, se mai arată în documentul citat de jurnalul.ro.
