China încearcă să stăvilească amenințările la adresa stabilității sociale înainte de tranziția conducerii Partidului Comunist de la sfârșitul acestui an, dar nu se poate opri din a trece dintr-o criză în alta.
Țara – care încă se luptă cu o criză imobiliară și cu focarele de Covid – trebuie să se confrunte acum cu o secetă istorică. Criza energetică care rezultă amenință aprovizionarea cu orice, de la cereale și aluminiu la materialele pentru baterii folosite în vehiculele electrice. Mega orașe precum Shanghai sting luminile, în timp ce companiile avertizează cu privire la întreruperi în lanțul de aprovizionare și închid fabrici.
O vară extremă și-a pus amprenta asupra râului Yangtze, care traversează China pe o distanță de aproximativ 6.300 de kilometri și alimentează fermele care furnizează o mare parte din alimentele țării și centralele hidroelectrice masive, inclusiv barajul Three Gorges – cea mai mare centrală electrică din lume.
Provincia Sichuan din sud-vestul țării este de departe cea mai afectată, având în vedere dependența sa ridicată de energia hidroelectrică. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius (104 grade Fahrenheit) și precipitațiile puține au dus la cea mai gravă secetă din mai bine de jumătate de secol. Precipitațiile căzute de-a lungul râului Yangtze din iulie sunt cu 45% sub nivelul normal.
În timp ce producția de energie electrică a scăzut la jumătate în regiune, un val de căldură istovitor a făcut ca cererea de electricitate să crească cu aproximativ un sfert. Acest lucru a sporit presiunea asupra unei rețele de energie care deservește o populație de mărimea Germaniei și alimentează centre industriale care găzduiesc fabrici ale furnizorilor de la Tesla.
Impactul major
Având în vedere că este probabil ca schimbările climatice să producă valuri de căldură și secete mai frecvente și mai persistente, întreruperile actuale ridică întrebări pe termen mai lung cu privire la dependența Chinei de energia hidroelectrică, cea mai mare sursă de energie curată a țării, care a reprezentat aproximativ 18% din producția de energie în 2020, potrivit BloombergNEF.
Lipsa de energie din Sichuan arată că energia hidroelectrică – considerată de obicei cea mai stabilă sursă regenerabilă – nu este încă la fel de fiabilă ca și cărbunele, potrivit lui Hanyang Wei, analist la BloombergNEF. Acest lucru ridică îndoieli cu privire la cât de ușor poate China să renunțe la dependența sa de combustibilii fosili, având în vedere că energia eoliană și cea solară sunt și mai puțin stabile, a spus Wei.
O parte din impact a fost resimțit și în alte locuri în afara Sichuanului. Faleza Bund din Shanghai a oprit iluminatul exterior, iar Wuhan, în provincia centrală Hubei, a oprit celebrul său spectacol de lumini pe râul Yangtze.
Seceta care afectează regiunile de de-a lungul râului și bazinul Sichuanului amenință, de asemenea, o recoltă de cereale care se ridică la sute de milioane de tone, cea mai mare parte fiind adunată în toamnă. Riscul cel mai larg este acela că pierderea producției ar putea crește nevoile de import ale Chinei, care sunt deja foarte mari, adăugând presiuni intense asupra prețurilor în restul lumii.
Deși amploarea pierderilor de recolte depinde încă de vreme, iar criza de energie este mult mai puțin severă decât în 2021 – când o penurie de cărbune a dus la întreruperi de energie la nivel național – aceasta se adaugă la provocările cu care se confruntă autoritățile în revigorarea economiei. Iar momentul nu ar putea fi mai nepotrivit, venind cu câteva luni înainte ca președintele Xi Jinping să încerce să obțină un al treilea mandat fără precedent.
„Problemele cu care se confruntă în curtea celor Trei Defileuri [sunt] un avertisment pentru alte economii din Asia care ar încerca să urmeze calea Chinei spre dezvoltare”, a declarat David Fickling, editorialist la Bloomberg Opinion.
Cea mai mare durere de cap
Între timp, China face tot posibilul pentru a împiedica criza imobiliară în curs de desfășurare să afecteze economia. După ce autoritățile au redus o rată cheie de politică monetară la începutul acestei luni, băncile chineze și-au redus ratele de referință la credite, o schimbare menită în principal să stimuleze cererea de credite ipotecare.
Iar pentru a stabiliza creșterea creditării, în special a împrumuturilor pentru sectorul imobiliar aflat în dificultate, autoritățile au anunțat că vor intensifica sprijinul financiar prin oferirea de împrumuturi speciale dezvoltatorilor pentru a se asigura că proiectele imobiliare blocate sunt livrate cumpărătorilor. Această finanțare ar putea ajunge la 200 de miliarde de yuani (29,3 miliarde de dolari), potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.
Măsurile vin în contextul în care împrumuturile bancare pentru sectorul imobiliar au scăzut pentru prima dată în ultimii 10 ani, potrivit Bloomberg Intelligence.
Împrumuturile speciale ar fi cel mai mare angajament financiar de până acum al Beijingului pentru a stăpâni o criză care a dus la prăbușirea vânzărilor de locuințe și la contractarea investițiilor imobiliare.
Măsurile vin în contextul în care sute de mii de chinezi din clasa de mijloc sunt blocați în incertitudine după ce au făcut plăți inițiale și au contractat împrumuturi pentru proprietăți pe care dezvoltatorii cu probleme de lichidități se străduiesc acum să le finalizeze. Unii cumpărători de locuințe au început să boicoteze plățile ipotecare, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa stabilității sociale într-un an de tranziție a conducerii.
S-ar putea ca acest lucru să nu fie sfârșitul relaxării. Banca Populară a Chinei ar putea reduce rata rezervelor minime obligatorii înainte de sfârșitul anului 2022, potrivit unui comentariu pe prima pagină din Securities Times. O astfel de măsură ar putea oferi creditorilor mai mulți bani mai ieftini pentru a-i ajuta să reducă ratele la creditele ipotecare și la alte împrumuturi. Fostul consilier al PBOC, Li Daokui, consideră că ratele dobânzii principale ar putea fi reduse cu până la jumătate de punct, deoarece excedentul comercial puternic al țării și controalele de capital vor susține yuanul și vor atenua presiunea ieșirilor de capital.
Cu toate acestea, prăbușirea pieței imobiliare și blocajele Covid au făcut ca obiectivul oficial al guvernului de creștere a produsului intern brut de „aproximativ 5,5%” să fie mult prea departe de a fi atins. Având în vedere acest lucru, China și-a intensificat măsurile de stimulare economică cu o finanțare suplimentară de 1.000 de miliarde de yuani (146 de miliarde de dolari), axată în mare parte pe cheltuielile de infrastructură, ca parte a unui plan mai amplu.
