Impulsul Chinei de a-și schimba sursele de import alimentar începând cu 2018 a pus-o într-o poziție mai bună pentru a impune tarife asupra produselor agricole americane.
Impunerea ar presupune mai puține prejudicii pentru securitatea Beijingului alimentară. Decizia va fi luată în cazul în care fricțiunile comerciale cu Washingtonul se aprind după alegerile prezidențiale din SUA.
Amenințarea unui război comercial planează asupra Chinei, principalul importator mondial de produse agricole, cum ar fi soia și porumbul. Candidatul republican Donald Trump a propus impunerea unor tarife globale de 60 % pentru produsele chinezești. Încercarea a reprezentat un mijloc de stimulare al producției americane.
Se așteaptă ca și adversara sa, democrata Kamala Harris, să confrunte China pe tema comerțului. De când Trump se află la Casa Albă, China și-a redus dependența de produsele agricole americane. Efortul a reprezentat o modalitate ca Beijingul să își poată consolida securitatea națională.
Pivotul a început în 2018. Atunci, China a impus tarife de 25% la importurile de soia, carne de vită, carne de porc, grâu, porumb și sorg din SUA. Implementările au fost represalii față de taxele impuse de administrația Trump la bunuri chinezești în valoare de 300 de miliarde de dolari.
Măsura a dus la o remodelare a fluxurilor comerciale agricole globale. Trump și vicepremierul chinez de atunci, Liu, au semnat în ianuarie 2020 un pact prin care Beijingul promitea să crească achizițiile de bunuri și servicii americane, inclusiv produse agricole.
În schimb, China a redus achizițiile din SUA. Țara cumpără mai multe cereale din Brazilia, Argentina, Ucraina și Australia, chiar dacă își sporește producția internă, conform reuters.
