China își continuă strategia de creștere a influenței economice la nivel mondial. Beijingul a investit peste 20 de miliarde de dolari în ţările din jurul Mării Roşii, în special în Egipt şi Arabia Saudită, dar și în Iran.
Egiptul, Arabia Saudită și Iranul sunt, începând de anul acesta, membre ale BRICS. Organizația, din care fac parte și Rusia și India, reunește cele mai influente economii emergente la nivel global. Iar China vrea să o extindă cât mai mult pentru a contrablansa puterea și influența economică şi financiară a Vestului. În special a Statelor Unite.
În prezent, mai mult de 50% din petrolul importat de China provine din Orientul Mijlociu. Un furnizor important al Marii republici populare este Iranul, țară al cărei guvern îi susţine pe rebelii houthi. În urma eforturilor SUA, Iranul a devenit un stat izolat internaţional. Dar faptul că îşi exportă 90% din producția de petrol către Chinai-a facilitat accederea în organizația BRICS.
SUA a încercat recent să folosească influența pe care China o are în regiunea Orientului Mijlociu. În întâlnirea avută la Beijing, Jake Sullivan, consilierul pe teme de securitate naţională al SUA când a încercat să-l convingă pe Wang Yi, şeful diplomaţiei chineze, să facă presiuni asupra Iranului pentru a calma situația din Marea Roşie.
Autoritățile chineze au refuzat însă oferta, declarând că insecuritatea din regiune este o problemă creată de SUA. Beijingul speculează astfel situația conflictuală pentru a-și demonstra solidaritatea cu lumea arabă. China se poziționează ca o putere neutră care ajută la promovarea păcii și dezvoltarea economică a regiunii.
Irakul este invadat de chinezi
Susținute de fondurile de investiții generoase puse la dispoziție, companiile chineze le înlocuiesc tot mai des pe cele occidentale. Mai ales în proiectele din industria țițeiului. Cum este cazul PetroChina, o subsidiară a colosului China National Petroleum Corporation (CNPC). Aceasta va dezvolta exploatarea unui câmp petrolifer din Irak, West Qurna 1, cotat ca fiind unul dintre cele mai bogate zăcăminte de ţiţei din lume. Proiectul poate face ca Irakul să devină al doilea producător mondial de petrol ca mărime, după SUA.
Chinezi au preluat din mers rolul principal după retragerea ExxonMobil şi a altor companii vestice. De altfel, în urma războaielor din Irak de la începutul anilor 2000, nu companiile americane au avut cel mai mult de câştigat. Ci companiile chineze, în special cele care activează din sectorul serviciilor.
Influenţa companiilor chineze în Irak a devenit într-atât de mare încât, pentru a o limita, guvernul irakian a intervenit blocând în ultimii ani câteva tranzacţii.
Serbia, poarta de intrare în Balcani
O altă țară în care China își face tot mai simțită prezența este Serbia. Aceasta a devenit poarta de intrare comercială şi politică a Chinei în Europa şi mai ales Balcani.
Beijingul a preluat principalul combinat siderurgic din țară, după ce grupul U.S. Steel s-a retras din acţionariat în 2012. Oţelăria a fost vândută companiei chineze HeSteel în 2016. Valoarea tranzacţiei a fost de 42 de milioane de euro, plus promisiunea unor investiţii suplimentare de până la 300 de milioane de euro. Achiziţia a avut o valoare simbolică, doarece a coincis cu vizita președintelui chinez Xi Jinping în Serbia.
A fost primul semnal a unei viitoare „prietenii de oţel“dintre cele două ţări. Recent, guvernul de la Belgrad a anunţat că mai multe companii chineze vor investi două miliarde de euro în Serbia pentru dezvoltarea unor proiecte în domeniul energiei regenerabile.
Comparate cu alte investiţii făcute de China în străinătate, cele din Serbia sunt mici. Însă valoarea lor este una strategică.
Promisiuni generoase pentru Iran
Un cu totul al ordin de mărime este în cazul Iranului. În urmă cu trei ani, Beijingul a convenit cu Teheranul să investească până la 400 de miliarde de dolari. Investiția e gândită pe o perioadă de 25 de ani. La rândul lor, iranienii s-au angajat să asigure un flux constant de petrol şi combustibil.
Banii promoișie de chinezi întârzie însă să vină. Ca urmare, Teheranul a oprit la începutul anului exporturile de petrol către China. Iar la reluarea lor au cerut preţuri mai mari.
În aceste condiții, este explicabil de ce Beijingul nu a răspuns la solicitările SUA de a interveni în problema Mării Roșii. Rebelii houthi, susţinuţi de Iran, afirmă că atacă doar navele care au legătură cu Israelul sau vasele de război occidentale. Ca urmare, vapoarele comerciale încearcă să se protejeze de atacurile rebelilor prin afişarea unei legături cu China în sistemele lor automate de identificare, conform diacaf.
