Amplasat la 400 kilometri la nord de Cercul Polar, portul norvegian Kirkenes ar putea deveni un important centru de transport maritim. Portul ar fi capătul vestic al unei noi rute maritime, mai rapide din China către Europa. Ruta este posibilă datorită impactului încălzirii globale asupra apelor pline de gheață din largul coastei siberiene.
Cu războiul care face ravagii în Ucraina, acest proiect pare acum fantezist. Sprijinul acordat de China Rusiei alimentează neîncrederea Occidentului în planurile „drumului polar al mătăsii”. Dar China nu se retrage din zona arctică. Beijingul vede în continuare o șansă de a-și spori influența. Dar și de a beneficia de bogăția de resurse naturale din zonă.
Temperaturile în creștere din Arctica deschid încet-încet noi posibilități de transport. Dar geopolitica schimbă mai repede regiunea. Kirkenes resimte puternic acest lucru. Se află la doar 15 minute de mers cu mașina de granița cu Rusia.
Turiștii se pot bucura de un „safari al crabului rege”. Rușii, însă, nu mai vin însă în Kirkenes pentru cumpărături și pentru festinul cu crabi. Pe 29 mai, Norvegia a închis punctul de trecere a frontierei pentru excursioniștii de o zi de pe partea cealaltă.
Conflictul din Ucraina a fost resimțit de oraș. Au existat „tensiuni în aer” în octombrie, când trimisul Rusiei la Kirkenes a depus o coroană de flori la un monument dedicat trupelor sovietice care au eliberat orașul de naziști spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Politicienii din Kirkenes îi solicitaseră diplomatului rus să nu facă acest lucru.
Chinezii au fost entuziasmați
Într-un astfel de climat, este greu de imaginat cum ar putea decola proiectul chinezesc a drumului mătăsii în Arctica. Proiectul a fost dezvăluit în 2017. Părea o idee grozavă. Utilizând ruta maritimă nordică, transporturile de la Shanghai la Hamburg ar putea dura doar 18 zile. La jumătate comparativ cu cele aproximativ 35 de zile necesare pentru ruta prin canalul Suez. Sau cu zece zile mai mult decât atât dacă ar fi redirecționate în jurul Capului Bunei Speranțe pentru a evita atacurile rebelilor houthi din Yemen.
Kirkenes speră să fie primul port fără gheață în care navele de containere din China vor ajunge după ce au traversat segmentul rusesc. Acestea l-ar putea folosi ca loc de descărcare a încărcăturii care să navigheze apoi spre alte porturi din Europa. Sau ar putea să-și transfere mărfurile în trenuri care le-ar duce mult mai repede pe piețele europene.
Oamenii de afaceri chinezi au fost entuziasmați, spune Rune Rafaelson, fostul primar al orașului Kirkenes din 2015 până în 2021. Dacă toate acestea s-ar întâmpla, nordul Europei s-ar transforma dintr-un simplu „punct final” al fluxului de mărfuri din China într-o „poartă” pentru acestea, se entuziasma Qiushi, principala revistă a Partidului Comunist Chinez, în 2019.
Finlanda este rezervată
China își numește planul „Drumul mătăsii pe gheață”. Acesta ar putea deveni o „nouă platformă” pentru Inițiativa Belt and Road.
O mare problemă este faptul că Kirkenes nu are nicio legătură feroviară cu restul Europei. S-a vorbit despre construirea uneia cu Finlanda vecină. Dar chiar și înainte de invazia totală a Rusiei în Ucraina, guvernul finlandez se temea de acest lucru. În 2019, a publicat un raport în care își exprima îndoiala că o astfel de linie ar putea fi profitabilă. Acum, autoritățile finlandeze „nu vor să subvenționeze și să construiască o linie de cale ferată atât de aproape de granița cu Rusia”. Motivul este „instabilitatea geopolitică” din zonă.
Guvernele occidentale au fost mult timp precaute în ceea ce privește activitățile Chinei în Arctica. Acestea sunt îngrijorate de faptul că influența economică tot mai mare a țării în regiune i-ar putea conferi influență politică. Lucru care ar putea ar spori provocarea pe care Rusia o reprezintă deja în Arctica.
Din 2018, „activismul diplomatic” al Chinei în Groenlanda, a scăzut. Efectul este urmare a eforturilor Danemarcei și ale SUA de a bloca încercările chinezești de a investi în infrastructura sensibilă și în minerit în această zonă. Groenlanda găzduiește o bază aeriană americană cu sisteme de avertizare a rachetelor și de supraveghere spațială.
Beijingul este în poziție de outsider
Războiul din Ucraina a sporit scepticismul occidental cu privire la orice proiect de anvergură în care este implicată China. Aceasta se declară neutră, dar se laudă cu o prietenie „fără limite” cu Rusia. De asemenea, acordă un sprijin uriaș industriei de apărare rusești.
Conflictul a dus la înghețarea activităților Consiliului Arctic, un forum de discuții la care participă cele opt țări cu teritoriu arctic. China s-a alăturat în calitate de observator în 2013. Toți membrii consiliului, cu excepția Rusiei, sunt acum membri ai NATO. Finlanda și Suedia au aderat la alianță în ultimele 15 luni.
Acest lucru face din China se află și mai mult un outsider în afacerile arctice.
Frustrarea pe care acest lucru a provocat-o la Beijing este evidentă. În revista chineză Russian Studies, cercetătorii Yue Peng și Gu Zhengsheng au scris în februarie că Rusia este din ce în ce mai slabă în nordul îndepărtat. „Echilibrul inițial al Arcticii a fost perturbat. Iar balanța din regiunea arctică înclină spre țările occidentale”, au precizat aceștia. Imaginea Chinei în regiune se confruntă cu „un risc semnificativ de declin”. Acest lucru ar putea avea un „impact negativ uriaș asupra viitoarei participări a Chinei în afacerile arctice”.
Moscova susține proiectul
Rusia controlează aproximativ jumătate din țărmul arctic și o mare parte din rezervele de petrol și gaze naturale. Deocamdată, este posibil ca navele chinezești să nu facă presiuni pentru a utiliza ruta maritimă nordică. Rusia percepe taxe ridicate pentru utilizarea spărgătoarelor sale de gheață.
Transportatorii preferă rute sigure. În ciuda încălzirii Arcticii, durata călătoriei de-a lungul acestui pasaj poate varia ca urmare a gheții și a ceții. Cu toate acestea, firmele chinezești văd câștiguri de realizat în Rusia, în timp ce se orientează către Asia pentru a compensa pierderea piețelor occidentale. Acestea includ implicarea în construcția de porturi, în proiecte de petrol și gaze și în construirea de nave pentru ca Rusia să transporte aceste resurse spre est.
Este posibil ca Rusia să fi fost cândva precaută în privința implicării Chinei în dezvoltarea coastei sale arctice. Acum salută ajutorul chinezesc. „Rusia este foarte dornică să le aibă, pentru că nu are alte opțiuni. Așa că, într-un fel, pentru China, se află într-un loc foarte bun „, a explicat Kjell Stokvik de la Centrul pentru Logistică în Nordul Înalt din Kirkenes.
Există însă riscul sancțiunilor occidentale. Yue și Gu au îndemnat China să fie „prudentă și să aibă un profil redus” în abordarea cooperării arctice cu Rusia. Cu toate acestea, în timpul vizitei lui Putin, la Beijing în luna mai, cele două țări au promis să „promoveze ruta arctică drept un coridor de transport internațional important”. Moscova și Beijingul vor să încurajeze companiile lor să „consolideze cooperarea în ceea ce privește creșterea volumului de trafic pe ruta arctică și construirea unei infrastructuri logistice”, conform economist.
Drumul mătăsii pe gheață este alunecos, dar ar putea fi realizat.
