China utilizează deja inteligența artificială ca pe o armă. Guvernul de la Beijing este tot mai interesat de aplicațiile IA în domeniul războiului cognitiv, un nou concept pe care îl testează deja în Taiwan, Hong-Kong, dar și în SUA. Având în vedere că SUA și aliații săi își consolidează rapid capacitățile militare în jurul Taiwanului, o invazie chineză de succes, ca să nu mai vorbim de o ocupație a insulei autoguvernate, devine un proiect din ce în ce mai dificil.
Dar, în condițiile în care Armata Populară Chineză de Eliberare (APL) se concentrează tot mai mult pe „războiul inteligent” – o referire la sistemele militare și conceptele operaționale bazate pe inteligența artificială – experții avertizează că Beijingul ar putea avea în cele din urmă o nouă carte în mânecă: „războiul cognitiv”.
Termenul se referă la operațiunile bazate pe tehnici și tehnologii precum inteligența artificială care vizează influențarea adversarilor și modelarea deciziilor acestora, creând astfel un mediu favorabil din punct de vedere strategic sau dominându-i fără luptă.
China se înarmează pentru războiul cognitiv
„APL nu a declarat cum intenționează să folosească inteligența artificială (IA) pentru a controla cogniția umană”, a declarat Koichiro Takagi, expert în tehnologia informației militare și membru al think tank-ului Hudson Institute, cu sediul la Washington.
„Dar există o dezbatere activă în China cu privire la războiul cognitiv, modul în care dezvoltarea acestuia reprezintă un subiect de mare interes pentru factorii de decizie chinezi, în special pentru a ajuta la obținerea victoriei în Taiwan fără a folosi arme convenționale”, a explicat Takagi.
Importanța inteligenței artificiale pentru securitatea națională și ambițiile militare ale Chinei a fost subliniată de președintele Xi Jinping în timpul congresului Partidului Comunist din octombrie anul trecut. Xi a subliniat angajamentul Chinei față de dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii de ultimă oră. Nu numai că Beijingul intenționează să devină prima putere mondială în materie de IA până în 2030, dar a apelat și la o strategie de fuziune militar-civilă pentru a realiza acest lucru.
Cursa înarmărilor se mută în domeniul inteligenței artificiale
Atât armata americană, cât și cea chineză depun eforturi susținute pentru a integra IA în trei domenii comune: procesarea informațiilor, armele fără pilot și luarea deciziilor. Cu toate acestea, Beijingul duce tehnologia cu un pas mai departe, explorând utilizarea acesteia în războiul cognitiv, despre care unii experți militari chinezi spun că va deveni probabil următorul câmp de luptă, cel mai important după spațiul fizic și cel informațional.
Potrivit unui articol publicat în august anul trecut în ziarul PLA Daily, războiul cognitiv a fost prezentat ca fiind „un instrument important în jocul marilor puteri”, deoarece toate părțile se străduiesc să atingă obiective politice într-un „mod relativ controlat”.
Articolul continuă spunând că este nu numai „urgent”, ci și de „importanță practică” pentru APL să obțină o înțelegere a caracteristicilor și dezvoltării operațiunilor cognitive pentru a „câștiga războaiele viitoare”. Acest lucru înseamnă că APL analizează în mod activ operațiunile cognitive ca pe un nou domeniu de război, alături de cel terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațial.
Beijingul folosește IA pentru dezinformări
„Acest lucru pune IA la o utilizare foarte diferită de cea pe care au preconizat-o majoritatea abordărilor americane și aliate”, a declarat Takagi, referindu-se la modul în care China ar putea încerca să influențeze factorii de decizie, comandanții militari și publicul larg din țările rivale.
De exemplu, Beijingul ar putea folosi rețelele de socializare și alte mijloace pentru a răspândi dezinformări, inclusiv prin intermediul unor falsuri profunde, și pentru a manipula opinia publică din Taiwan. De asemenea, ar putea încerca să discrediteze eforturile SUA de a sprijini Taiwanul, a adăugat Takagi. Pentru ca acest lucru să se întâmple, China ar trebui nu numai să dezvolte capacitățile necesare de inginerie cibernetică, psihologică și socială, ci și să acumuleze o mare cantitate de informații personale detaliate.
Este exact ceea ce Washingtonul acuză de mult timp Beijingul că face. Takagi, care a studiat inteligența artificială și data mining-ul, spune că unitățile specializate ale Chinei au colectat deja o cantitate masivă de date despre oficiali guvernamentali și cetățeni americani obișnuiți, acumulând o bază solidă pentru a putea influența percepțiile oamenilor.
China este în spatele celor mai mari breșe de securitate din SUA
O modalitate de a face acest lucru a fost prin atacuri cibernetice. În 2015, Biroul de gestionare a personalului din SUA, agenția care gestionează forța de muncă civilă a guvernului, a descoperit că o parte din dosarele sale de personal au fost piratate. Au fost compromise milioane de formulare care conțineau informații personale colectate în cadrul verificărilor de fond pentru persoanele care doreau să obțină autorizații de securitate guvernamentale, precum și înregistrări ale amprentelor digitale a milioane de persoane. Deși nu au fost găsite dovezi definitive cu privire la originea autorilor, există consensul că atacul a fost opera unor atacatori care lucrează pentru guvernul chinez.
Nu a fost însă un incident izolat. Cinci ani mai târziu, Departamentul de Justiție al SUA a lansat acuzații împotriva a patru hackeri chinezi susținuți de armată în legătură cu un atac cibernetic din 2017 împotriva Equifax, o agenție de raportare a creditelor de consum. Intruziunea a dus la cel mai mare furt cunoscut de informații de identificare personală efectuat vreodată de actori sponsorizați de stat.
Takagi se teme că astfel de date ar putea fi „transformate în arme în viitor” și că Beijingul pare să fi recurs deja la operațiuni cognitive. „Aceste activități sunt deosebit de agresive și coercitive în Taiwan și Hong Kong, pe care guvernul chinez le consideră teritoriul său”, a spus el, menționând că încercările de a folosi mijloace digitale pentru a influența alegerile au fost descoperite și în alegerile prezidențiale din Taiwan din 2020.
Soldații și ofițerii chinezi sunt monitorizați electronic
Între timp, armata chineză pare să se concentreze, de asemenea, pe utilizarea inteligenței artificiale pentru a influența în mod direct starea de spirit a propriilor trupe. PLA Daily raporta în august anul trecut că se lucrează la tehnologii și la un „sistem de sprijin psihologic” pentru a-și pregăti mai bine proprii soldați pentru situații reale de luptă.
Soldații dintr-un număr din ce în ce mai mare de unități primesc brățări inteligente cu senzori care pot „înregistra în mod continuu informațiile faciale ale ofițerilor și soldaților, pot judeca starea lor psihologică în timp real prin intermediul feedback-ului de date și le pot arhiva”, a relatat ziarul.
Dispozitivul face parte dintr-un sistem conceput pentru a examina și aborda o varietate de probleme psihologice de război cu care ofițerii și soldații s-ar putea confrunta în luptă. APL consideră că starea mentală a soldaților săi este un element-cheie pentru a câștiga un conflict. „Războiul nu este doar o competiție materială, ci și o competiție spirituală”, se arată într-un articol PLA Daily publicat în decembrie.
Rezultate supralicitate de autorități
Takagi spune că unele dintre analizele privind utilizarea de către APL a IA și a sistemelor autonome sugerează că teoreticienii chinezi au trecut cu vederea vulnerabilitățile inerente ale acestor tehnologii – cum ar fi eroarea algoritmică datorată datelor de slabă calitate – și au pus prea mult accent pe capacitățile lor.
„Fezabilitatea rămâne necunoscută și este posibil ca randamentul să fi fost supraestimat din necesitate politică”, susține expertul citat. Acest lucru poate fi rezultatul presiunii exercitate asupra APL de către liderii chinezi pentru a veni cu noi idei pentru a unifica China continentală cu Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră o provincie separatistă.
Washingtonul nu își asumă riscuri
Cu toate acestea, Washingtonul nu vrea să își asume niciun risc, motiv pentru care a impus restricții privind vânzarea de cipuri avansate pentru inteligență artificială și supercalculatoare către China
„Având în vedere că punctul central al consolidării militare a Chinei este inteligența artificială, aceste restricții vor fi extrem de eficiente, deoarece va fi extrem de dificil pentru China să reproducă pe termen scurt semiconductoarele high-end dezvoltate atât în SUA, cât și în țările partenere”, a declarat Takagi.
Pe termen lung, însă, China ar putea să-și dezvolte propria tehnologie și propriile lanțuri de aprovizionare, a adăugat el. Și, indiferent dacă „războiul inteligent” al Chinei reușește sau nu, este important să se acorde atenție domeniului cognitiv în război, a subliniat Takagi.
„În timp ce ideea de a influența direct mintea umană nu este nouă, aceasta ar putea deveni din ce în ce mai fezabilă datorită progreselor în tehnologia IA”, a concluzionat expertul citat de Japan Times.
