Secretarul de stat american Blinken s-a aflat într-o vizită de două zile în Arabia Saudită, fiind al doilea diplomat de rang înalt care vizitează regatul în decurs de o lună. Se pare că această avalanșă de vizite este rezultatul influenței tot mai mari a Chinei în Orientul Mijlociu, după apropierea dintre Iran și Arabia Saudită, mediată de China. Momentul în care a avut loc vizita lui Blinken este interesant.
Simultan cu vizita sa, Iranul își deschidea ambasada la Riyadh. Vizita lui Blinken (6-8 iunie) a avut loc chiar înainte de o conferință de afaceri arabo-chineză de două zile la Riad. SUA consideră că Arabia Saudită devine centrală și dorește să fie un actor independent în unele dintre problemele strategice. Printre acestea pot fi enumerate prețul petrolului, problema nucleară iraniană, detensionarea arabo-israeliană și, cel mai important, prezența și influența tot mai mare a Chinei în Orientul Mijlociu.
Arabia Saudită, o politică independentă
Dar analiștii spun că unele chestiuni sunt mai importante decât am putea crede. The World din 8 iunie a relatat că ministrul de Externe al Arabiei Saudite a declarat, după întâlnirea cu secretarul de stat al SUA aflat în vizită, că, deși regatul ar saluta ajutorul american în construirea programului său nuclear civil, „sunt alții care licitează”. Rapoarte de presă recente spun că Arabia Saudită cere ajutorul SUA pentru construirea programului său nuclear în schimbul stabilirii de relații diplomatice cu Israelul. Normalizarea relațiilor dintre Israel și țările arabe, cunoscută sub numele de Acordurile Abraham, rămâne o prioritate americană.
Vizita președintelui Biden în Arabia Saudită din iulie anul trecut nu a reușit să producă rezultatul dorit, care ar fi răspuns așteptărilor Americii, creșterea producției de petrol. Odată cu aceasta, Arabia Saudită a început să urmeze o politică mai independentă. Regatul bogat în petrol caută să se transforme într-un actor global desprins de Washington. Regatul s-a angajat într-o transformare economică și socială masivă, cu scopul de a-și reduce independența față de petrol și de a atrage comerțul, investițiile și turismul. Prințul moștenitor saudit vorbește adesea despre dezvoltarea unei surse alternative de energie.
Reformele sociale nu scapă din vizorul conducătorului. De exemplu, a fost ridicată interdicția ca femeile să conducă vehicule, s-a slăbit controlul politicii religioase, se organizează concerte, iar celebritățile în vizită sunt întreținute cu programe culturale. Anterior, aceste libertăți erau de neconceput. Succesul apropierii dintre Iran și Arabia Saudită i-a încurajat pe saudiți să lanseze eforturi diplomatice de mare anvergură pentru a găsi un final la războiul din Yemen, pentru a rezolva divergențele cu Qatar și pentru a ajuta la o restaurare a revenirii președintelui sirian Bashar în Liga Arabă după un boicot de 12 ani.
Presiunile SUA
Spuneam de la început că saudiții rezistă presiunilor americane de a scădea prețul petrolului deoarece, în cuvintele editorialistului de la The World, „saudiții caută venituri pentru a finanța ceea ce ei numesc giga-proiect”, inclusiv un oraș futurist de 500 de miliarde de dolari aflat în construcție la Marea Roșie. La nivel diplomatic, Arabia Saudită s-a pliat pe realpolitik, care face loc unei lumi multipolare. Arabia Saudită în primul rând este punctul nevralgic al politicii prințului moștenitor. Saudiții au îmbunătățit relațiile cu țările care nu sunt prietenoase cu Washingtonul. Disputa cu Canada este rezolvată, iar președintele ucrainean Zelenski a fost invitat să se adreseze Ligii Arabe.
Experții în relația dintre SUA și Arabia Saudită consideră că legăturile diplomatice dintre Arabia Saudită și Iran au făcut ca SUA să realizeze că ar trebui să devină mai activă în regiune, în special cu Riadul. Noi privim acest argument dintr-un unghi diferit. Relațiile dintre Arabia Saudită și SUA începuseră să se deterioreze cu mult înainte de venirea la putere a lui Joe Biden. Președintele Trump a avut, de asemenea, dificultăți în a se descurca cu prințul moștenitor. Doi factori sunt notabili în acest context. Primul este că liderii arabi din Orientul Mijlociu nu s-au simțit confortabil cu faptul că Arabia Saudită a urmat dictatura Washingtonului în ceea ce privește politica sa externă. Iar al doilea este că Arabia Saudită dorește pace cu Israelul.
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a vizitat Riadul la începutul lunii mai și a propus un plan masiv de infrastructură pentru a conecta statele din Golf și statele arabe cu India printr-o rețea de porturi și căi ferate care să acopere partenerii Americii din Orientul Mijlociu. Editorialistul cotidianului South China Morning Post din 11 iunie a dezvăluit că propunerea ambițioasă, care a rezultat în urma discuțiilor purtate de Grupul I2U2, o coaliție formată din SUA, Emiratele Arabe Unite, India și Israel, înființată în 2021, a fost comparată cu strategia chineză „Belt and Road” și interpretată pe scară largă ca o mișcare a SUA pentru a contracara influența Chinei în regiune.
La mijloc între două mari puteri
Nu este sigur să spunem că dezvăluirea South China Morning Post va avea potențialul de a se potrivi cu Inițiativa B&R a Chinei. I2U2 se va adresa unei regiuni limitate din punct de vedere teritorial, în comparație cu Inițiativa B&R, deși din punct de vedere comercial este mai viabilă. În plus, China încearcă să dezvolte o abordare mai mult axată pe economie și mai puțin conflictuală, care se potrivește bine cu aliații săi din Orientul Mijlociu. În mod amuzant, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate la întâlnirea cu Sullivan, dar până în prezent au păstrat tăcerea cu privire la planul american. Se spune, de asemenea, că popularitatea planului american este foarte mică și că sursa sa de finanțare este incertă.
Cercurile bine informate din cadrul administrației Biden sunt de părere că mecanismul menționat mai sus emană din gândirea că, prin stabilirea acestui tip de mecanisme mici și multilaterale în diferite regiuni, Asia-Pacific, Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, influența Chinei în toate aspectele legate de Orientul Mijlociu poate fi limitată. În pofida bunelor intenții ale Arabiei Saudite de a face ceea ce este în interesul arabilor în general și al celor din regat în special, prințul moștenitor Salman trebuie să înțeleagă că interacțiunea regatului cu lumea occidentală și în special cu SUA trebuie tratată cu cea mai mare grijă, astfel încât să nu devină un tampon între cei doi giganți, conform Eurasian Times .
