Presa din Chișinău a anunțat, recent, că Republica Moldova exportă struguri în 22 de țări.
Printre principalele destinații de export sunt: România, Federația Rusă, Kazahstan, țările baltice, Polonia, ș.a.m.d.
Anual, Republica Moldova produce peste 100.000 tone de struguri de masa, la un preț de export de circa 16 lei moldovenești/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.
Potrivit informațiilor Oficiului Național al Viei și Vinului, recolta de struguri în anul 2022 a Modovei a fost de 10 tone la hectar, iar pentru procesare au fost direcționate 250 mii tone.
Se caută
Potrivit lui Gheorghe Gabere, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă din Moldova, în prezent, strugurii de masă autohtoni ajung în 22 de țări, fiind înregistrată ”o dinamică pozitivă a exportului”.
Totodată, Gabere a menționat că piața europeană este promițătoare, însă viticultorii moldoveni trebuie să întreprindă activități de reînnoire a sortimentului de struguri și să identifice soiurile înalt productive.
Actualmente, în Moldova predomină soiul Moldova, ce ocupă circa 90% din structura plantațiilor viticole.
Soiul Moldova
Butaşi viţa de vie Moldova – este un soi de vigoare mare, obţinut în Republica Moldova, prin încrucişarea soiurilor Guzali kara x Seyve – Villard. Moldova este un soi de struguri de masă cu o perioadă de coacere târzie, sfârşit de septembrie. Ciorchinele are formă cilindrică sau conică, cu o densitate mijlocie a boabelor şi greutatea de aproximativ 385 g. Ciorchinii mai mari pot ajuge la o greutate de 1 kg. Boabele sunt mari (2,5×1,9 cm), ovale, de culoare violeta-inchisa acoperite cu un strat pronunţat de pruina. Pielița este de obicei groasă, densă şi dură. Pulpa este de consistenta cărnoasă şi crocantă, gustul este foarte plăcut, răcoritor, are puţini sâmburi. Productivitate 17 – 18 t/ha.
Moldova este un soi cu creştere viguroasă, fapt de care trebuie să ţinem cont la terminarea schemei de plantare. În cazul densităţii excesive a butucilor, se observă o creştere intensivă a părţii vegetative în detrimentul recoltei. În acest caz strugurii devin rari, dispersaţi şi relativ mici. Boabele, de asemenea, se micşorează şi în aceste condiţii sunt binevenite formele butucilor cu braţele lungi şi amplasarea liberă a lăstarilor. La efectuarea procedeelor tehnologice este necesară reprimarea creşterii vegetative a lăstarilor, fapt ce stimulează coacerea boabelor şi îmbunătăţirea aspectului strugurilor.
Buni și sănătoși
Strugurii negri conţin o mulţime de oligoelemente care fortifica organismul şi îi oferă vitalitate, tocmai de aceea au fost denumiţi şi „polivitamine naturale”. În compoziţia strugurilor negri se regăsesc calciul, fosforul, potasiul, sodiul, fierul, dar şi vitaminele A, B1, B2 , C, precum şi niacina şi taninuri. Strugurii negri conţin resveratrol care este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali cunoscuţi; mai conţin şi licopena, bioflavonoide, acizi graşi omega 3 şi 6, mangan, cupru, antocianide, acid elagic şi melatonină.
