Infofinanciar > Info > Cifrele declinului demografic! România pierde aproximativ 100.000 de locuitori anual
Info

Cifrele declinului demografic! România pierde aproximativ 100.000 de locuitori anual

Cifrele declinului demografic! România pierde aproximativ 100.000 de locuitori anual
FOTO:ziaruldecluj.ro

Populația României scade văzând cu ochii, în fiecare an țara noastră pierde aproximativ 95.000 de locuitori anual. O cifră record pentru o populație de 19 milioane de locuitori, potrivit unui studiu publicat de expertul în demografie Vasile Ghețău.

Un articol publicat în contributors.ro relevă faptul că evoluția demografică a țării se află într-un proces accentuat de scădere. În primă fază, în anul 1871 România a cunoscut o creștere masivă a numărului de locuitori de la 8,7 milioane la 23,2 milioane în 1990, după care, trei decenii mai târziu în 2022 numărul populației este de sub 19 milioane.

Analistul demografic constată că „majorarea dimesniunii scăderii naturale a populației. Ea a fost în cele 8 luni din acest an 75 mii locuitori. Admițând că în celelalte 4 luni nivelul regresului va fi similar cu cel din anul 2019, neafectat de pandemie, se conturează un declin natural anual de 95 mii locuitori. Imens la o populație de 19 milioane locuitori”. Acest aspect se traduce în termeni mai puțini științifici prin pierderea populației unui oraș în fiecare an.

România pierde aproximativ 100.000 de locuitori pe an

Conform expertizei realizată de Ghețău „ dezvoltările demografice în anii ce vin sunt greu de conturat în actualul context, criza energiei, explozia prețurilor, inflația, deteriorarea nivelului de trai și imprevizibilele consecințe ale războiului din Ucraina introducând multe necunoscute și fragilizând construirea de repere orientative. Posibil, natalitatea va rămâne la 8-9 la mie, prin generozitatea măsurii concediului și indemnizației de creștere a copilului”.

”După 1989 factorii determinanți au originea în noile realități politice, economice și sociale ale țării. Evoluția natalității în prima perioadă a fost influențată decisiv de măsurile restrictive asupra contracepției și întreruperii sarcinii adoptate de vechiul regim în toamna anului 1966”, scrie Vasile Ghețău.

Deși Guvernul a luat o serie de măsuri prin care încearscă securizarea numărului de locuitori prin creșterea natalității, expertul demografic susține că acțiunile Executivului sunt irelevante din moment ce populația tânără nu este consultată în prealabil asupra motivului pentru care nu își doresc să aibă copii. ” pe importantele măsuri de stimulare a natalității din programul de guvernare nu se poate conta, niciuna nu este inițiată și ar fi o mare eroare adoptarea unora dintre ele, foarte costisitoare, fără consultarea prealabilă a populației tinere asupra motivațiilor care stau la baza a sute de mii de decizii ferme de a nu avea copil și alte sute de mii, mai multe, cu decizii ferme de a avea un singur copil.

S-ar putea astfel afla care dintre măsurile aflate în programul de guvernare ar putea fi agreate de tinerele cupluri și care altele ar putea fi adăugate. Guvernanții fug însă de astfel de consultări”, susține Vasile Ghețău.

Măsurile implementate de Guvern nu sunt viabile

Pe de altă parte, analistul demografic adaugă că „un regres al mortalității este greu de prevăzut. Deteriorarea nivelului de trai la care asistăm, starea asistenței medicale, poluarea, violența și insecuritatea persoanei, consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 nu sunt factori care pot contribui la ameliorarea stării de sănătate”, potrivit stirileprotv.ro

Problema în cauză are și implicații economice, cu o populație îmbătrânită, în cazul în care tendințele natalității se vor menține, țara noastră nu va fi capabilă să adune banii necesari pentru ca Bugetul de Stat să poată menține sistemul public. Sociologii estimează că undeva prin 2030, în condițiile actuale, un angajat va suține alte trei perosane care nu sunt active în piața muncii.

Studiile indică faptul că România are cea mai numeroasă Diaspora din Europa. peste 8 milioane de cetățeni au emigrat în alte state. Capitale precum Londra, Berlin, Madrid adăpostesc aproape un milion de români, dar există posibilitatea ca numărul să fie îngroșat de cei care nu sunt înregistrați.