Sorin Cîmpeanu a răspuns acid acuzațiilor de plagiat care i-au fost aduse de jurnalista Emilia Șercan. Ministrul Educației a fost acuzat că în anul 2006 a plagiat un curs universitar, punându-și numele pe doua capitole scrise de alți doi autori. Referitor la acuzațiile care i-au fost aduse, Ministrul a susținut că cei care le stârnesc „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei” şi că lucrarea pe care a semnat-o „a fost realizată foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor”.
Mai mult, Cîmpeanu a susținut că aceste acuzații de plagiat nu sunt decât o strategie care vizează blocarea legilor Educației: „Pe cei care îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei îi anunţ că nu vor reuşi să facă acest lucru chiar dacă amestecă un subiect de interes pentru milioane de copii şi tineri cu eventuale acuze la nivel personal”, a declarat el.
Ce scuză și-a găsit Cîmpeanu
Cîmpeanu a motivat că lucrarea care face obiectul acuzării, mai exact, un îndrumător de lucrări practice, este diferit față de o lucrare științifică: „Lucrurile sunt total diferite, iar la nivel personal sunt oameni care nu sunt capabili să diferenţieze un îndrumător de lucrări practice sau un caiet de seminar cu o lucrare ştiinţifică.” El a mai spus că în redactarea unui astfel de îndrumător presupune includerea unor legi și norme care nu pot fi schimbate: „Un îndrumător de lucrări practice, a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor. Un îndrumător de lucrări practice cuprinde monograme, cuprinde legi, cuprinde formule şi scheme de calcul, cuprinde diagrame şi tabele care nu pot fi schimbate şi care nu trebuie să fie schimbate. Cei care lansează aceste acuze sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”, a continuat Sorin Cîmpeanu, conform Ziare.com.
Ministrul a argumentat că și-a trecut numele pe lucrare deoarece nu îl putea trece pe Arhimede: „să treci nume precum Arhimede nu era cazul, la autori”. Cîmpeanu și-a menținut atitudinea recalcitrantă pe tot parcursul declarațiilor, comentând ironic investigația jurnalistică desfășurată de Emilia Șercan: „Sunt curios, după ce au fost preocupaţi de o teză de doctorat susţinută în anul 2000, acum sunt preocupaţi de caiete de seminar, sunt convins că vor ajunge la lucrările de control din clasa a şaptea şi sunt convins că vor găsi că la un moment dat am copiat ceva rezolvări dintr-o culegere de probleme sau dintr-un manual de matematică, după care sunt convins că vor găsi şi ceva ciorne de prin şcoala gimnazială”, a adăugat Cîmpeanu, conform aceleiași surse.
În opinia sa, acest demers este unul politic, nicidecum unul care să aibă ca scop îmbunătățirea sistemului de învățământ : „toate lucrurile care se pun, se pun în cheie politică, strict politică, strict politicianistă, nicidecum în interesul elevilor şi studenţilor”, iar „cei care fac asta sunt dintr-o anumită perspectivă analfabeţi puri, dintr-o altă perspectivă analfabeţi funcţionali”, a mai spus el.
După declarațiile Ministrului, jurnalista Emilia Șercan i-a dat replica printr-o postare pe FaceBook: „ Spune că acele cursuri sunt „niște nomograme, grafice, tabele, scheme de calcul”, deci chestii neimportante, care puteau fi luate cu toptanul de oricine dorea. Pai, dacă erau neimportante, de ce a simțit nevoia profesorul universitar Sorin Cîmpeanu să își pună numele pe ele? De ce și le-a trecut în CV-ul academic? Și de ce acele cursuri aveau trecut pe spatele lor un preț de vânzare? Cine a încasat banii pentru ele de la studenții din anul 3, pentru al căror uz erau „strict destinate”?”, a scris ea pe FaceBook.