Urmează ca luni, pe 6 martie, să fie numit contracandidatul lui Erdogan la prezidențiale. Pe baza informațiilor de până acum, două nume sunt vehiculate.
Amintim că alegerile se vor ține în data de 14 mai. În ciuda cutremurului din 6 februarie 2023, care a făcut peste 45 000 de victime în Turcia și aproape 7000 în Siria, ziua electorală nu a fost amânată.
Comunicatul opoziției
Contracandidatul lui Recep Erdogan este susținut de o alianță formată din șase partide din opoziție. Numele pe care cei mai mulți se așteaptă să-l audă luni este cel al lui Kemal Kilicdaroglu. Politicianul conduce formațiunea Partidul Republican al Poporului (CHP). Social-democrații din CHP reprezintă cea mai proeminentă grupare politică a opoziției. Totuși, numirea lui Kilicdaroglu s-ar fi confruntat cu adversitate din partea naționaliștilor de la Partidul Bun (IYI). Această formațiune este condusă de Meral Aksener și este a doua ca dimensiune dintre cele șase partide.
Alianța celor șase din opoziție a lansat un comunicat, prin care transmite următoarele: „Am ajuns la o înţelegere comună privind candidatul nostru prezidenţial comun pentru cel de-al 13-lea scrutin prezidenţial şi o foaie de parcurs pentru procesul de tranziţie.” În același text, aliații menționează faptul că se vor întâlni din nou în data de 6 martie „pentru a împărtăşi cu publicul declaraţia finală”.
Disputele dintre CHP și IYI
Conflictul dintre cele două mari partide ale alianței începe de la ideologia politică. Formațiunea lui Kilicdaroglu se poziționează pro-european și aderă la valorile social-democrate. Deși IYI are la rândul său viziuni pro-europene, principalul său filon este cel al naționalismului turc. În plus, Kilicdaroglu a condamnat Partidul Bun pentru presupusa susținere pe care a oferit-o primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, la scaunul prezidențial.
Ce șanse are alianța
Conform unui sondaj de opinie publicat de politpro.eu, partidul lui Erdogan, AKP, se află în vârful opțiunilor. Totuși, el a scăzut cu nouă procente față de ultimul scrutin, de la 42.6% la 33.4%. În schimb, CHP-ul lui Kilicdaroglu a obținut 25.3% în sondaje, cu 2.6% mai mult decât la alegerile din 2018. Partidul Bun a crescut la 14.9% de la 10%. Cele două vârfuri ale opoziției sporesc semnificativ șansele alianței în fața AKP-ului lui Erdogan.
În plus, scăderea în sondaje a partidului aflat la putere era de așteptat în contextul actual. Președintele turc a fost criticat pentru felul în care a gestionat cutremurul catastrofal petrecut în urmă cu o lună. În afara dezastrului neprevăzut, președinția lui Recep Erdogan este periclitată de inflația în creștere din Turcia. După o aparentă încetinire la începutul anului, cutremurul a rearuncat țara eurasiatică în incertitudine economică.
