Infofinanciar > Info > Cine rămâne fără loc de muncă? O meserie iubită pe vremea lui Ceaușescu dispare
Info

Cine rămâne fără loc de muncă? O meserie iubită pe vremea lui Ceaușescu dispare

Cine rămâne fără loc de muncă? O meserie iubită pe vremea lui Ceaușescu dispare
Sursă foto: historia.ro

Meseriile căutate pe vremea comunismului scad anual în ceea ce privește popularitatea în rândul tinerilor. Astfel, în prim-plan se află acum locurile de muncă căutate frecvent pe piața muncii, precum cele din domeniul IT.

O multitudine de meserii erau la mare căutare în vremea lui Nicolae Ceaușescu, printre care și cea de cercetător. Liderul comunist dorea o dezvoltarea a țării, mai ales din punct de vedere tehnic. Astfel, cei care aveau o astfel de meserie erau plătiți pe măsură. Pe de altă parte, cifrele din anii recenți indică faptul că România și-a pierdut interesul pentru cercetare și nu mai investește atâția bani în tinerii care ar putea aduce inovații și ar putea ajuta la dezvoltare.

Cercetătorii scad pe zi ce trece

Potrivit datelor comunicate de către CINCDR (Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România), dintre cele 46 de institute naționale de cercetare, Ministerul Inovării, Cercetării și Digitalizării are 43 dintre acestea în subordine. Acestea sunt unități de drept public, nu instituții bugetare, care se autofinanțează prin proiecte naționale și internaționale de cercetare.

În acest context, din anul 2017, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a fost desființată. În acest caz, au fost preluate de către Ministerul Cercetării și Inovării atribuțiile de Autoritate de Stat pentru Cercetare-Dezvoltare. În anul 2020 erau doar18.331 de cercetători în domeniul cercetării și al dezvoltării. Ulterior, în 2021, s-a sesizat o foarte ușoară creștere, numărul ajungând la 19.113 de oameni care practică această meserie. În același timp, în segmentul guvernamental și al învățământului superior, numărul de cercetători a scăzut în procent de 4,5%, rămânând doar 570.

Conform unui comunicat de presă, salariații au înregistrat o ușoară creștere din 2020 în 2021:„Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare – echivalent normă întreagă, pe sectoare de performanță și ocupații, pentru 2020 a fost raportat la nivel național un număr total de 18.331 cercetători, inclusiv doctoranzi, iar pentru 2021 s-a înregistrat o ușoară creștere la 19.113 cercetători. Se poate observa că, în fapt, numărul cercetătorilor din sectorul guvernamental și din învățământul superior a scăzut cu 570 cercetători (cca 4,5 %)”.

Alte meserii sunt căutate

Țara noastră, în loc să se apropie de normele altor țări dezvoltate, a ajuns în punctul în care decalajul în cercetare devine din ce în ce mai accentuat. Așadar, avem cel mai mic număr de cercetători la 100 de angajați din Uniunea Europeană (UE). În acest caz, este demn de menționat că rata de ocupare a unei funcții de cercetător a scăzut constant în perioada dintre 2010 și 2021. Pe de altă parte, au fost înregistrate creșteri cu până la 35%.în alte țări.

Situația nu se dezvoltă în favoarea meseriei, tinerii încep să se orienteaze mai multe spre meserii care știu că sunt la mare căutare pe piața muncii, cum ar fi cele din domeniul IT, dovada fiind numărul tot mai mare de candidați la facultățile cu specific, conform sursei cancan.ro.