La un an de la începerea campaniei lui Vladimir Putin în Ucraina, războiul nu dă semne că se va încheia. Președintele Rusiei a ținut un discurs incoerent pe 21 februarie, în care a dat vina în întregime pe Occident pentru provocarea „operațiunii sale militare speciale”, așa cum denumește liderul de la Kremlin invazia.
Occidentul nu a ordonat intrarea tancurilor rusești în Ucraina, dar a oferit un ajutor prețios în distrugerea acestora. Numai în luna decembrie au fost promise Ucrainei aproximativ 40 de miliarde de euro (42,6 miliarde de dolari), sub formă de ajutor militar, financiar și umanitar. Pentru ca Ucraina să aibă vreo șansă de a se apăra, asistența va trebui să continue.
Cele mai recente estimări ale Institutului Kiel pentru economie mondială, un organism de cercetare german care urmărește asistența acordată Ucrainei de guvernele străine, arată că sprijinul a atins un nivel record în decembrie 2022.
Cum arată topul „donatorilor” pentru cauza Ucrainei
America este în continuare cel mai mare susținător al Ucrainei, după ce a furnizat mai mult de jumătate din toate angajamentele înregistrate din ianuarie 2022. Un lucru oarecum firesc având în vedere faptul că, pe de o parte, economia americană este cea mai mare din lume, iar pe de alta că președintele Joe Biden s-a angajat să susțină cauza Kievului, oferind atât ajutor militar, cât și umanitar.
În fața angajamentului SUA, contribuțiile celor mai mari economii europene au rămas în urma celor americane. Franța, de exemplu, a alocat Ucrainei doar 0,1% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 0,4% în cazul Americii. (Refuzul Franței de a dezvălui cât de mult alocă Ucrainei face însă dificilă stabilirea unei cifre exacte.)
În Europa, vecinii cei mai apropiați ai Ucrainei, care sunt mult mai puțin bogați decât țările mai îndepărtate din Vest, sunt cei care s-au angajat cel mai mult. Polonia, de exemplu, a alocat 0,6% din PIB-ul său. Cu un asemenea procent, polonezii surclasează alți aliați importanți ai Ucrainei, precum Germania (0,2% din PIB), Marea Britanie și Canada (cu 0,3% din PIB).
Aliații se întrec în angajamente
Raportul Institutului Kiel, publicat la 21 februarie și care acoperă asistența până la 15 ianuarie, nu include ultimul val de promisiuni de sprijin militar, care va fi livrat sub formă de tancuri.
La 25 ianuarie, după multe ezitări, Germania a fost de acord să trimită o parte din propriile tancuri Leopard, precum și să permită altor țări să le reexporte pe ale lor. Acest lucru a coincis cu o avalanșă de alte angajamente din partea membrilor NATO de a trimite mai multe tancuri, de care Ucraina are nevoie disperată.
Decenii de subinvestiții în apărare înseamnă că Europa nu este la fel de bine aprovizionată ca și America. Acest lucru are implicații asupra ajutorului militar pe care Europa îl poate trimite. Dar o lipsă de arme nu ar trebui să o împiedice să furnizeze bani, de care Ucraina are, de asemenea, nevoie.
SUA rămâne țara care dă cei mai mulți bani
Instituțiile UE (inclusiv Comisia și Consiliul, precum și Fondul european pentru pace și Banca Europeană de Investiții) au promis în prezent un ajutor financiar de 30,3 miliarde de euro. Dar America este cel mai mare donator individual, cu 25,1 miliarde de euro.
O facțiune vocală a Partidului Republican devine din ce în ce mai critică față de cheltuielile americane pentru războiul din Europa, iar sprijinul public începe să se diminueze. Cu toate acestea, Joe Biden, președintele american, a călătorit la Kiev pentru a reafirma angajamentul Americii față de apărarea Ucrainei. În timpul vizitei sale, acesta a anunțat eliberarea unei noi tranșe de 500 de milioane de dolari pentru asistență militară, conform informațiilor The Economist. Ajutorul american rămâne crucial pentru Ucraina, dar aliații europeni ar trebui să își intensifice sprijinul.