Controversatul impozit pe construcții speciale, mai cunoscut sub numele de „taxa pe stâlp”, dă bătaie de cap noului guvern Ciolacu. Numărul criticilor a crescut rapid, iar premierul a declarat că se va introduce o temporizare. Necesară pentru a pica la pace cu mediul economic, care acuză faptul că aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente le va reduce considerabil potențialul de investiții, dar va crește și prețurile la energie.
Nici nu a început ședința de guvern de luni și premierul Ciolacu a anunțat că are deja o modificare la ordonanța de austeritate. Aceasta vizează „taxa pe stâlp”, respectiv Introducerea impozitului pe construcțiile speciale. Conform primului-ministru, această prevedere „nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele. Și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții”.
În forma inițială publicată duminică de Ministerul Finanțelor, impozitul pe construcțiile speciale prevedea aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente. Măsura a fost criticată vehement mai ales de către companiile din sectorul energetic, dar și de către fermieri.
„Taxa pe stâlp” va genera scumpiri
Conform reprezentanților federațiilor din domeniul energiei, „taxa pe stâlp” va avea un impact direct asupra prețurilor la consumatorul final. Practic, aceasta va genera mai multe scumpiri la electricitate și gaze. Care se vor suprapune cu creșterile ce vor rezulta în urma eliminării plafonării de la 1 aprilie.
„Tot ce înseamnă taxare suplimentară se duce direct sau indirect în prețul final”, a declarat președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), Liviu Gavrilă. Potrivit acestuia, „taxa pe stâlp” ar putea avea un impact considerabil în sectorul eolian. Gavrilă susține că măsura ar putea duce la regândirea unor investiții mari. „Vorbim de sute de milioane de euro doar din sectorul producției de energie eoliană. Vor fi capacități de 5.000 de MW afectate”, a declarat președintele RWEA.
Un precedent eșuat
„Taxa pe stâlp”, respectiv impozitul pe clădiri speciale, a fost introdusă prima oară în perioada 2014-2017. Fără succes – a fost atacată în instanță, iar investitorii în domeniul energiei au câștigat. Statul a trebuit să returneze sumele colectate prin compensarea cu alte impozite.
„Părerea mea este că, cel mai probabil, la fel se va întâmpla și acum. Într-o industrie în care și așa suntem sufocați de taxe și lucrăm cu marje mici. (…) Însă, dincolo de suma în sine, este regretabil că se merge în continuare pe aceeași notă. De a pune noi taxe fără a fi analizată situația sectoarelor afectate. Sunt afectate atât investițiile existente, cât și cele viitoare și poate duce la reconsiderarea unor decizii de investiții deja luate. (…) În plus, prevederile sunt interpretabile. Trebuie să purtăm discuții cu cei de la Finanțe să ne lămurim”, a precizat Liviu Gavrilă, citat de hotnews.
O valoare prea mare
O luare de poziție a avut și Federația Patronală a Energiei (FPE). Federația a arătat că „taxa pe stâlp” încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.
„Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ţine cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată. Care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcţii au cele mai mari durate normale de funcţionare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe. Majoritatea activelor se situează în intervalul 10-60 de ani. Foarte puţine tipuri de active au o durată de funcţionare sub 10 ani. În condiţiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% şi 90% din valoarea activului achiziţionat pentru scopuri productive”, se arată în comunicatul FPE.
