Într-o analiză pentru CNN, făcută de analistul, consultantul și jurnalistul român, Cristian Gherasim, scoate în evidență rolul major pe care fostele state comuniste din Estul Uniunii Europene îl au în ajutorarea Ucrainei. Tot ele sunt cele mai vehemente în ceea ce privește pedepsirea Rusiei.
Cristian Gherasim spune pentru CNN că la câteva zile de la începerea războiului din Ucraina, România, Polonia, Slovacia sau Ungaria au devenit rapid căi de scăpare pentru cei care fugeau pentru a-și salva viața.
Vremea extrem de rece de atunci a fost compensată de primirea călduroasă de care au avut parte refugiații. Cei care au trecut granița au fost întâmpinați de voluntari care le ofereau totul, de la o masă caldă, pături, băuturi calde și medicamente, până la produse de igienă, îmbrăcăminte și transport gratuit.
Pentru Europa de Est, tragedia ucraineană atinge o coardă sensibilă – nu doar din cauza proximității sale, ci și pentru că poveștile despre ocupația sovietică sunt încă înrădăcinate în mentalitatea publică. În locuri precum România, Bulgaria, Polonia, Slovacia și țările baltice, aceste amintiri se împletesc cu schimbarea capitală de a deveni state membre ale Uniunii Europene.
Acum, în timp ce războiul obligă UE să își reconsidere strategia de apărare în cea mai mare schimbare de la Războiul Rece încoace, Europa de Est s-a dovedit mai hotărâtă ca niciodată să nu lase Rusia să scape cu agresiunea sa.
Decalaj vizibil între Estul și Vestul Uniunii Europene
Aceste foste țări comuniste știu prea bine de ce este capabil vecinul lor estic belicos. Când Ucraina a fost atacată, aceste foste membre ale blocului estic au reacționat rapid, ajutând milioanele de ucraineni care fugeau de război și trimițând arme pentru a ajuta Kievul în lupta sa. O astfel de unitate în răspuns ar putea foarte bine să ajute la întinerirea Uniunii Europene. Pentru o regiune care a căutat să se alinieze cu Occidentul, acest proces nu a fost unul ușor.
Acum, Ucraina privește cu destulă nerăbdare spre vest. Aceste aspirații sunt luate în serios și au primit un impuls semnificativ. Comisia Europeană a aprobat candidatura Ucrainei la statutul de candidat la aderarea la UE. „Dorim să sprijinim Ucraina în călătoria sa europeană”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o vizită la Kiev. În timp ce Ucraina își urmărește speranțele de a se alătura clubului occidental, lecții importante pot fi învățate din luptele altor țări foste sovietice și dominate de sovietici care au urmat același drum.
În UE încă persistă un decalaj între Est și Vest, deși au trecut mai bine de 15 ani de când Bulgaria și România, cele mai noi state membre ale UE din Europa de Est, au aderat la blocul comunitar. Entuziasmul provocat de renunțarea la trecutul lor comunist a deschis o perioadă de speranță și schimbare. Cu toate acestea, realitatea rămâne complexă.
România și Bulgaria au asistat la o creștere lentă, dar constantă, a nivelului de trai. Același lucru a fost valabil în mare parte din Europa Centrală și de Est, unde țări precum Polonia, Slovacia, Republica Cehă sau statele baltice și-au crescut semnificativ economiile.
Însă România și Bulgaria au rămas în urmă în ceea ce privește realizarea unor reforme mai ample. Această realitate va face probabil ca viitoarea extindere a UE să fie mult mai strictă.
În cadrul UE, persistă un clivaj est-vest. Bulgaria continuă să fie cel mai sărac membru al UE, urmată de România, ambele fiind la ani lumină de omologii lor occidentali mult mai bogați.
În mod dureros, Bulgaria și România au cele mai proaste sisteme de sănătate din UE și cele mai scăzute rate ale speranței de viață dintre toate statele membre. România (699 de dolari pe cap de locuitor) și Bulgaria (662 de dolari) cheltuiesc semnificativ mai puțin pentru sistemele lor medicale decât toate celelalte țări din UE, potrivit statisticilor UE din 2019. Prin comparație, țările cu cele mai bune performanțe, cum ar fi Luxemburg, Suedia și Danemarca, cheltuiesc peste 5200 de dolari pe sănătate pe cetățean în fiecare an.
În ciuda problemelor sale economice, Europa de Est s-a comportat admirabil în gestionarea crizei ucrainene. Apelurile de ajutorare a Ucrainei au răsunat în întreaga lume, dar în această regiune, acțiunile au fost rapide.
Liderii din Europa de Est cele mai dure reacții împotriva agresiunii ruse
Vecinii Ucrainei au deschis calea în ceea ce privește primirea refugiaților și oferirea de asistență. Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială, națiunile din Europa de Est sunt în fruntea listei țărilor care se angajează să ajute Ucraina, ca procent din propriul produs intern brut. Mica națiune baltică Estonia a oferit cel mai mult Ucrainei, ca procent din PIB, în timp ce Letonia ocupă locul al doilea. Ambele au eclipsat Germania de peste zece ori.
Națiunile din Europa de Est se numără, de asemenea, printre cele care fac presiuni pentru o linie fermă față de Rusia. În cercurile occidentale a apărut o dezbatere cu privire la modul în care acest război – și președintele rus Vladimir Putin – ar trebui abordat. Pe de o parte, unii spun că Occidentul va trebui să trăiască cu Rusia pe termen lung, că războiul se va încheia mai repede dacă lui Putin i se oferă o rampă de ieșire și că este mai bine să nu „umilim” Rusia într-un mod care ar putea semăna conflicte viitoare, așa cum a susținut președintele francez Emmanuel Macron. Alții, inclusiv secretarul american al apărării Lloyd Austin și premierul britanic Boris Johnson, au declarat că Rusia ar trebui să fie înfrântă temeinic. Premierul estonian Kaja Kallas, în special, a apărut ca o voce puternică în această din urmă tabără.
Tocmai acest impuls este cel care schimbă încet-încet fața Uniunii Europene. Europa de Est se află în avangarda sa. Pe scurt, s-a dovedit a fi un lider moral în această criză. În prezent, Europa de Est se află în centrul atenției și se preconizează că va rămâne așa pentru o perioadă de timp.
Aderarea la UE a ajutat țările din Europa de Est să rămână pe drumul cel bun. Pentru viitorii membri, acest lucru se prefigurează ca un beneficiu suplimentar. Acest lucru este deosebit de important pentru România, unde supravegherea Comisiei Europene a contribuit la menținerea unui sistem de stat de drept funcțional.
Moldova și Ucraina, în prim plan pentru aderarea la UE
Vestea bună este că, dacă Moldova și alte națiuni aspirante reușesc să limiteze corupția și să adopte reforme, aderarea la UE le va oferi resursele necesare pentru a se dezvolta în continuare.
Atenția joacă în favoarea Moldovei și Ucrainei. Pe lângă importanța lor strategică, UE are nevoie de atuurile lor mai puțin importante: Are nevoie de eroismul de care au dat dovadă ucrainenii, la fel de mult ca și de compasiunea Moldovei, care a primit cel mai mare număr de refugiați de război dintre toate țările, raportat la numărul populației sale.
această criză a mutat într-adevăr centrul de greutate al UE spre est, și din motive întemeiate.
Regiunea se maturizează din punct de vedere politic. La treizeci de ani de la căderea comunismului și la 18 ani după ce statele post-sovietice au început să adere la UE, Europa de Est înțelege acum cum să navigheze în instituțiile complexe ale UE. Est-europenii dețin un simț aproape tragic al istoriei, ceea ce le oferă o mai bună înțelegere a ceea ce ar putea urma, în timp ce un război se desfășoară alături. Economiile sale sunt în creștere, iar liderii săi au dorința de a ține piept agresorilor și bătăușilor precum Rusia și China. Țările baltice, în special, se pot lăuda cu poziții puternice împotriva lui Putin și cu integrarea în NATO.
În ultimele luni, politicienii est-europeni au întărit legăturile cu Taiwanul și au cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, demonstrând în același timp un atașament tot mai mare față de relația transatlantică.
Rămâne de văzut dacă restul UE poate învăța din toate acestea. Ceea ce este sigur, însă, este că o Europă de Est mai puternică este mai bună pentru UE și pentru întreaga lume liberă.
