Majorarea prețului petrolului, provocată de războiul din Ucraina a făcut ca țările producătoare de petrol din Orientul Mijlociu să devină și mai bogate. Cu toate acestea experții avertizează că poate fi ultimul moment de creștere semnificativă.
Creșterea prețului energiei declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina a scos statele din Golf dintr-o criză economică de aproape un deceniu, care le-a făcut să reducă cheltuielile și să intre în deficite bugetare pe măsură ce economiile lor s-au micșorat. Invazia Rusiei în Ucraina a dus valoarea țițeiului la un nivelul cel mai mare din ultimii opt ani.
Statele din Golf au trecut prin boom-uri petroliere în anii 1970 și 1980, iar apoi un altul la începutul anilor 2000. Dar schimbarea atitudinilor față de consumul de energie înseamnă că astfel de cicluri ar putea să nu mai fie sustenabile, iar statele din Golf trebuie să fie pregătite pentru asta, spun experții.
„Acesta este, cu siguranță, începutul sfârșitului bogăției petroliere la acest nivel de sustenabilitate”, a spus Karen Young, cercetător senior la Centrul pentru Politica Energetică Globală la Universitatea Columbia. Statele occidentale au lucrat pentru tranziția către energia regenerabilă, care astăzi par mai presante ca niciodată, deoarece războiul din Ucraina perturbă drastic canalele cheie de aprovizionare cu petrol și gaze naturale ale Europei.
„Boom-ul de astăzi este diferit prin faptul că este mai mult decât o criză a petrolului”, a spus Young, conform CNN. „Este o schimbare majoră în structura modului în care satisfacem nevoile globale de energie”.
Exportatorii de energie din Orientul Mijlociu se așteaptă să obțină venituri de 1,3 trilioane de dolari din hidrocarburi pe parcursul a patru ani, ca o consecință a creșterii actual, a declarat Fondul Monetar Internațional. Experții i-au avertizat împotriva risipei, susținând că statele din Golf trebuie să se ferească de fluctuațiile prețului petrolului, folosind profitul extraordinar pentru a-și diversifica economiile, departe de dependența lor de bogățiile petroliere.
Unde au ajuns profiturile din petrol
În timpul boom-urilor petroliere anterioare, statele din Golf și-au risipit profiturile în investiții ineficiente, în construcții masive și cumpărând arme, precum și ajutoare financiare către cetățeni. Acele boom-uri au fost urmate de scăderi atunci când prețurile petrolului s-au redus, deoarece națiunile au continuat să se bazeze pe hidrocarburi pentru veniturile lor.
„Adesea, proiectele de construcții sunt începute și apoi abandonate când banii din petrol se epuizează”, a spus Ellen Wald, un membru senior nerezident la Atlantic Council din Washington, D.C. „Deoarece se investește foarte mult în acel sector, de multe ori nu există un plan concret, în schimb există, în mod tradițional, multă corupție”.
Potrivit lui Omar Al-Ubaydli, director de cercetare la think tank-ul Derasat din Bahrain, în mod tradițional s-a pus, de asemenea, un accent puternic pe sporirea numărului de angajări în sectorul public și a salariilor din sectorul public prin bonusuri sau majorări.
Un raport din mai 2022 al Băncii Mondiale a subliniat că profitul obținut de țările din Golf după pandemie și după războiul din Ucraina trebuie investită în „tranziția economică și de mediu” a blocului arab. Concentrarea pe investițiile în tranziția energetică este crucială, deoarece multe părți ale lumii își grăbesc tranziția la energie regenerabilă, arată raportul.
Statele din Golf par să lucreze la diversificare. De la ultimul boom petrolier care s-a încheiat în 2014, patru dintre cele șase state din Golf au introdus taxa pe valoarea adăugată, iar Emiratele Arabe Unite au mers mai departe, inițiind o taxă pe venitul corporativ. Niciunul dintre statele din Golf nu are impozit pe venit. Arabia Saudită a investit în sectoare non-petroliere, cum ar fi turismul, dar experții pun la îndoială capacitatea acelui sector de a compensa veniturile din petrol. Regatul câștigă aproximativ un miliard de dolari pe zi din petrol la prețurile curente.
Statele din Golf au respins ideea că hidrocarburile pot fi eliminate treptat ca sursă primară de energie pe măsură ce națiunile care atrag atenția asupra crizei climatice se deplasează către surse alternative. Petrolul este și va continua să fie crucial pentru economia globală, spun ei.
Criticii spun că este în interesul exportatorilor de petrol să impulsioneze această inițiativă, dar statele petroliere au subliniat creșterea cererii de țiței care a coincis cu eliminarea restricțiilor Covid-19 din întreaga lume.
Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, a declarat săptămâna trecută că cererea de petrol va crește brusc anul viitor, împinsă de reluarea activității în China și a călătoriilor la nivel mondial.
„O tranzacție bruscă ar putea duce la criză economică”
Emiratele Arabe Unite, unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume, a avertizat că o tranziție prea rapidă de la hidrocarburi la energii regenerabile ar putea provoca o criză economică.
„Politicile care vizează retragerea din hidrocarburi prea devreme, fără alternative viabile adecvate, sunt autodistructive”, a scris Sultan Al Jaber, trimisul special al Emiratelor Arabe Unite pentru schimbări climatice, într-un articol de opinie din august. „Vor submina securitatea energetică, vor eroda stabilitatea economică și vor lăsa mai puține venituri disponibile pentru a investi în tranziția energetică”, a adăugat el.
Karen Young, de la Centrul pentru Politica Energetică Globală din Columbia a spus că, chiar dacă economiile se îndepărtează de petrol ca sursă de energie, produsele pe bază de petrol, cum ar fi petrochimicele și materialele plastice, ar continua să fie la cerere.
Cu toate acestea, experții spun că statele din Golf conștientizează că, chiar dacă petrolul continuă să fie în cerere, astfel de creșteri ale prețului său s-ar putea să nu se repete la același grad sau frecvență.
„Există un sentiment tangibil că acesta este un boom tranzitoriu și că ar putea reprezenta ultima creștere susținută a prețului petrolului”, a spus Al-Ubaydli. „Guvernele și oamenii deopotrivă simt că aceasta este o oportunitate care trebuie exploatată la maximum, mai degrabă decât omisă prin luarea deciziilor pripite”, a adăugat acesta.
