În noiembrie, exporturile și importurile Chinei au scăzut în cel mai alert ritm din ultimii cel puțin 2 ani și jumătate, în condițiile în care cererea globală și internă este slabă, iar întreruperile de producție cauzate de COVID și prăbușirea pieței imobiliare din China au pus presiune asupra celei de-a doua mari economii mondiale.
Scăderea a fost mult mai gravă decât au estimat piețele, iar economiștii preconizează o nouă perioadă de scădere a exporturilor, subliniind o retragere bruscă a comerțului mondial, în condițiile în care consumatorii și întreprinderile reduc cheltuielile ca răspuns la acțiunile agresive ale băncilor centrale de a controla inflația.
Exporturile s-au contractat cu 8,7% în noiembrie față de anul precedent, o scădere mai accentuată față de pierderea de 0,3% din octombrie și a marcat cea mai slabă performanță din februarie 2020, potrivit datelor oficiale publicate miercuri. Acestea au fost cu mult sub așteptările analiștilor pentru un declin de 3,5%.
Măsurile Chinei
Beijingul ia măsuri pentru a atenua unele dintre restricțiile sale stricte din perioada pandemiei, dar exporturile au pierdut din avânt din august, în condițiile în care inflația galopantă, creșterile radicale ale ratelor dobânzilor în multe țări și criza din Ucraina au împins economia mondială în pragul recesiunii.
Este probabil ca exporturile să se reducă și mai mult în trimestrele următoare, a declarat într-o notă Julian Evans-Pritchard, senior economist pentru China la Capital Economics.
„Exporturile vor primi un impuls limitat din cauza relaxării restricțiilor (chinezești) privind Covid-19, care nu mai reprezintă o constrângere majoră pentru capacitatea producătorilor de a satisface comenzile”, a spus el.
„O consecință mult mai mare va fi scăderea cererii globale pentru bunurile chinezești din cauza inversării cererii din perioada pandemiei și a viitoarei recesiuni globale”, a mai adăugat acesta, scrie Reuters.
Ca răspuns la presiunea tot mai mare asupra economiei chineze, presa de stat a relatat miercuri că o reuniune la nivel înalt a Partidului Comunist aflat la guvernare, care a avut loc în ziua precedentă, a subliniat că în 2023 guvernul se va concentra pe stabilizarea creșterii, promovarea cererii interne și deschiderea către lumea exterioară.
„Reuniunea Politburo care a avut loc ieri indică cererea internă ca fiind principalul motor de creștere pentru anul viitor, iar politica fiscală va rămâne proactivă pentru a susține cererea”, a declarat Hao Zhou, economist șef la Guotai Junan International.
„Redeschidere accidentală”
Aproape trei ani de controale pandemice au avut un preț economic ridicat și au provocat frustrare și oboseală pe scară largă în China.
Restricțiile extinse ale COVID au afectat și importatorii. Importurile au scăzut brusc, cu 10,6%, de la o scădere de 0,7% în octombrie, mai slabă decât o scăderea estimată de 6,0%. Scăderea a fost cea mai gravă din mai 2020. Importurile de soia și de minereu de fier au scăzut în noiembrie față de anul precedent, în timp ce cele de țiței și cupru au crescut.
Acest lucru a dus la un excedent comercial mai restrâns de 69,84 miliarde de dolari, comparativ cu cel excedent de 85,15 miliarde de dolari în octombrie și a marcat cel mai mic nivel din aprilie, când Shanghaiul a fost închis. Analiștii estimaseră un excedent de 78,1 miliarde de dolari.
Încearcă să se redreseze
Guvernul a reacționat la slăbirea creșterii economice prin aplicarea unei serii de măsuri politice în ultimele luni, inclusiv prin reducerea cantității de numerar pe care băncile trebuie să o dețină ca rezerve și prin relaxarea restricțiilor de finanțare pentru a salva sectorul imobiliar.
Analiștii rămân însă sceptici cu privire la faptul că aceste măsuri ar putea avea rezultate rapide, deoarece relaxarea completă a controalelor în caz de pandemie va necesita mai mult timp și deoarece cererea internă și externă rămâne slabă.
Multe întreprinderi se străduiesc să se redreseze, în timp ce sondajele de săptămâna trecută privind activitatea fabricilor din China și de la nivel mondial au sugerat că vor urma încă multe luni de muncă grea.
Furnizorul Apple, Foxconn (2317.TW), a declarat că veniturile din noiembrie au scăzut cu 11,4% față de anul precedent, în urma unor probleme de producție legate de controalele COVID la cea mai mare fabrică de iPhone din lume din Zhengzhou.
„Renunțarea la zero-COVID și intensificarea sprijinului pentru sectorul imobiliar vor conduce în cele din urmă la o redresare a cererii interne, dar probabil nu înainte de a doua jumătate a anului viitor”, a declarat Evans-Pritchard.
Având în vedere că yuanul chinezesc a scăzut deja puternic în acest an, marja de manevră a factorilor de decizie este, de asemenea, limitată, deoarece stimulii puternici de politică monetară la nivel național într-o perioadă de creștere rapidă a ratelor dobânzilor la nivel global ar putea declanșa ieșiri de capital pe scară largă.
Războiul din Ucraina, care a declanșat o creștere a inflației deja ridicate la nivel global, a intensificat tensiunile geopolitice și a subminat și mai mult perspectivele de afaceri.
Economia Chinei este lentă
Economia Chinei a crescut cu doar 3% în primele trei trimestre ale acestui an, cu mult sub ținta anuală de aproximativ 5,5%. Analiștii se așteaptă în general ca creșterea pe întregul an să fie puțin peste 3%.
Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, a avertizat cu privire la procesul de „redeschidere accidentală” al Chinei.
„Pe măsură ce cererea globală slăbește în 2023, China va trebui să se bazeze mai mult pe cererea internă”, a spus expertul.
