După săptămâni de așteptări tot mai mari și de presiuni politice, Comisia Europeană a prezentat o propunere formală de stabilire a primul plafon pentru prețurile la gaze la nivelul UE. Pe de altă parte, condițiile propuse de UE sunt atât de stricte, încât s-ar putea ca plafonul să nu fie niciodată pus în practică.
Această măsură va acționa ca un plafon de siguranță împotriva cazurilor de volatilitate extremă și a speculațiilor galopante pe piețele de gaze. Ea se va aplica în cadrul mecanismului de transfer de titluri (TTF), centrul virtual olandez în care transportatorii și clienții tranzacționează livrările de gaze.
TTF este principala referință pentru întregul sector energetic din Europa, prețurile sale având o influență puternică asupra facturilor pe care le primesc lunar companiile și consumatorii. De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, TTF a înregistrat fluctuații record. După ce au atins un maxim istoric în timpul verii, prețurile s-au stabilizat, dar rămân în continuare foarte ridicate.
Plafonul este o soluție de ultimă instanță
„Nu este vorba de o intervenție de reglementare pentru a stabili prețul pe piață la un nivel scăzut în mod artificial”, a declarat Kadri Simson, comisarul european pentru energie, în timp ce prezenta marți după-amiază noua legislație, potrivit Euronews.
„Este un mecanism de ultimă instanță pentru a preveni și, dacă este necesar, pentru a aborda episoadele de prețuri excesiv de ridicate, care nu sunt în concordanță cu tendințele globale ale prețurilor.”
Proiectul va merge acum în țările UE pentru discuții și aprobare. Miniștrii energiei urmează să se întâlnească joi pentru a avea un prim schimb de opinii.
„Ceea ce am propus astăzi poate găsi un teren comun între punctele de vedere divergente”, a declarat Simson, recunoscând „procesul îndelungat ” care a precedat propunerea mult așteptată.
„Acesta nu este un glonț de argint care va duce la scăderea prețurilor la gaze. Dar oferă un instrument puternic pe care îl putem folosi atunci când avem nevoie de el.”
Care sunt condițiile cheie
Plafonul, așa cum a fost conceput de Comisia Europeană, va fi activat automat, dar numai dacă sunt îndeplinite două condiții-cheie:
– Dacă prețurile TTF ating sau depășesc 275 de euro pe megawatt-oră timp de cel puțin două săptămâni.
– Dacă prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât referința de piață a gazului natural lichefiat (GNL) timp de cel puțin 10 zile consecutive de tranzacționare.
Aceste două condiții sunt menite să acționeze ca măsuri de protecție și să asigure că securitatea aprovizionării UE nu este pusă în pericol. Blocul comunitar a devenit foarte dependent de GNL pentru a compensa pierderea gazului rusesc prin conducte, pe care Kremlinul l-a tăiat drastic ca represalii la sancțiunile occidentale.
Dar GNL este foarte flexibil: încărcăturile călătoresc în întreaga lume în căutarea de a-și maximiza profiturile. Rapoarte recente din mass-media sugerează că zeci de nave de GNL au zăbovit în jurul coastelor europene, așteptând ca prețurile să crească înainte de a-și descărca proviziile.
Principala preocupare a Comisiei Europene în elaborarea propunerii legislative a fost împiedicarea redirecționării acestor petroliere de GNL atât de necesare către Asia, unde nu există un plafon de preț.
Un grup de state membre, printre care Germania, Austria, Țările de Jos, Danemarca și Ungaria, au insistat asupra faptului că asigurarea unor aprovizionări fiabile trebuie să fie o prioritate de top, mai mare decât asigurarea unor prețuri accesibile.
De cealaltă parte a mesei, o facțiune mai mare pledează de luni de zile pentru o plafonare mai agresivă și mai radicală a prețurilor, care să cuprindă toate importurile de gaze și tranzacțiile angro.
Inițial, dezbaterea s-a desfășurat în spatele scenei de la Bruxelles, dar ulterior a căpătat o dimensiune politică mai mare, șefii de guvern făcând apeluri explicite pentru, dar și împotriva plafonării prețurilor.
În cele din urmă, Comisia a adoptat o poziție prudentă, de aversiune față de risc: o limită superioară pentru prețurile TTF stabilită la nivelul ridicat de 275 euro pe megawatt-oră, departe de cei 115 euro înregistrați în ultimele zile.
Înalți funcționari UE indică faptul că măsura, cunoscută oficial sub numele de „mecanism de corecție a pieței”, ar trebui privită mai degrabă ca un instrument de descurajare decât de intervenție, deoarece criza energetică are o dimensiune globală pe care Europa nu o poate gestiona singură.
Cum va funcționa plafonul?
Odată ce plafonul va fi aprobat de țările UE, acesta va fi în vigoare timp de un an, începând cu luna ianuarie. Comisia Europeană, împreună cu agențiile de reglementare, va monitoriza situația de pe piețele energetice pentru a vedea dacă sunt îndeplinite cele două condiții esențiale.
În cazul în care aceste condiții sunt prezente timp de mai mult de două săptămâni, plafonul va fi declanșat automat. Tranzacțiile la TTF care depășesc 275 de euro pe megawatt-oră nu vor fi acceptate. Odată ce condițiile vor dispărea, plafonul va fi dezactivat. Procesul ar putea fi reluat dacă situația se înrăutățește.
Întrucât criteriile de activare sunt atât de specifice, punerea acestuia în practică pare puțin probabilă. Prețurile TTF au depășit bariera de 275 de euro doar pentru câteva zile în luna august, când guvernele s-au grăbit să își umple depozitele subterane de gaze înainte de sezonul rece.
„Trebuie să fim pregătiți pentru circumstanțe extreme”, a declarat Simson, care s-a confruntat cu multiple întrebări privind modul în care a fost decis pragul de 275 de euro.
„A fost dificil. Toată lumea este conștientă de posibilele riscuri”, a adăugat ea. „Ca orice decizie politică, această propunere este un act de echilibru”.
În plus, Comisia propune o frână de urgență pentru a suspenda imediat mecanismul în cazul în care acesta amenință securitatea aprovizionării cu gaze, creează instabilitate financiară, pune în pericol contractele existente, perturbă piața internă sau stimulează consumul de energie electrică.
Suspendarea se va face atunci când oricare dintre aceste circumstanțe este detectată sau când se așteaptă ca acestea să se materializeze. Executivul va lua decizia în câteva ore.
De asemenea, plafonul se va aplica exclusiv contractelor pentru luna următoare încheiate la TTF, care reprezintă peste o cincime din tranzacțiile centrului, dar care au o mare influență asupra tuturor tranzacțiilor cu gaze.
Astfel, vor fi excluse tranzacțiile pentru livrare imediată și contractele bilaterale semnate în afara TTF, cunoscute sub numele de contracte over-the-counter (OTC), care sunt mai greu de urmărit.
Înalți funcționari UE spun că această excepție va acționa ca o „supapă de siguranță” pentru a ajuta la securizarea încărcăturilor de GNL care riscă să fie redirecționate către alte regiuni în căutarea unor profituri mai mari.
În ansamblu, criteriile stricte și garanțiile preventive creează o „versiune foarte limitată” a mult-așteptatului plafon al UE privind prețurile la gaze, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător la centrul de reflecție Bruegel.
„Costurile pot fi mai mari decât avantajele, dar propunerea conține suficiente garanții pentru a se asigura că acestea nu scapă de sub control. Cu toate acestea, propunerea nu se potrivește nici din punct de vedere economic, nici politic”, a declarat Tagliapietra pentru Euronews, ca reacție la anunțul de marți.
„Ar putea să convingă câteva țări, dar nu răspunde preocupărilor care au determinat mai mult de jumătate din țările UE să ceară un plafon de preț. UE are nevoie de mai mult pentru a aborda implicațiile distributive ale crizei energetice: o schemă solidă de achiziție comună de gaze și un fond UE pentru criza energetică.”
