Motivele care fac România să aibă probleme grave cu forța de muncă sunt cele demografice, susține Comisia Europeană printr-o evaluare realizată astăzi.
Forța de muncă se va confrunta cu o scădere de până 8,8% până în anul 2030, acest fapt se datorează scăderii natalității, migrațiilor sau îmbătrânirea populației, este prezentat în actul oficial postat astăzi la Bruxelles. România trebuie să găsească soluții!
Productivitatea muncii ar putea fi susținută, pentru a ajunge la o îmbunătățire, de angajarea unui număr mai mare de femei, al romilor, și al persoanelor în vârstă. Aceste schimbări ar putea aduce contracararea efectelor acestor scăderi rapide.
Prețurile cresc din ce în ce mai mari
Se preconizează ca prețurile să crească, cel mai accentuat de până acum. După o creștere ușoară în 2020, rata inflației a ajuns la 4,1% în 2021 și urmează să urce și mai mult în 2022, deoarece prețurile ridicate la energie vor afecta și alte bunuri și servicii, în conformitate cu tendințele globale. Guvernul a adoptat măsuri de urgență pentru a reduce facturile la energie prin plafonarea prețurilor și rambursarea furnizorilor pentru diferența față de prețurile reale de pe piață. Cum rambursările durează mult timp, furnizorii mai mici se pot confrunta cu probleme de lichidități.
Creșterea salariilor se va relansa, dar sărăcia și lipsa activității în muncă rămân o problemă mare. Pandemia a provocat scăderea salariilor. Cu toate acestea, în 2021, salariile nominale și salariile reale și-au revenit la 5,7 % și respectiv 0,3 %. La începutul anului 2021, se observa că guvernul a majorat salariul minim brut la 2300 de lei (466 de euro) și a aprobat o creștere la 2 550 RON (515 EUR), începând din ianuarie 2022. Pe de altă parte, salariile au fost înghețate în 2021, după ce au crescut cu 37,5% în ultimii 4 ani. Creștere puternică este prognozată pentru 2022 în ceea ce privește salariile nominale globale de până la 8,3 %, dar din cauza inflației ridicate este stabilit să fie negativ în termeni reali -1,1%022. Sărăcia în muncă rămâne ridicată, determinată de muncă ocazională sau cu jumătate de normă, de munca independentă și de informalitate (adică munca nedeclarată). Ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie rămâne ridicată. Competențele forței de muncă din România rămân insuficient aliniate la nevoile pieței forței de muncă. Deficitul de competențe și neconcordanțele dintre acestea, precum și un sistem de educație și formare slab afectează negativ perspectivele pieței muncii, arată raportul.
