Virgil Popescu, ministrul Energiei, a transmis printr-o postare pe pagina personală de Facebook faptul că României i s-au aprobat investiții de peste 1,4 miliarde de euro în energie din partea Comisiei Europene. Conform declarațiilor sale, sumele pe care le-am primit sunt mult mai mari decât ce au primit restul statelor europene.
„Comisia Europeană a aprobat investițiile care se vor face prin Fondul pentru Modernizare. România are cea mai mare valoare aprobată: 970.974.456 euro pentru investiții prioritare și 470.130.117 euro pentru investiții neprioritare”, a scris Virgil Popescu, ministrul Energiei, pe pagina personală de Facebook.
Ministrul vorbește despre 19 proiecte care au fost aprobate și confirmate de către Banca Europeană pe Investiții în cadrul sectorului energetic local. România are alocate, prin Fondul de Modernizare, peste 200 de milioane de certificate de emisii a gazelor cu efect de seră, în valoare de peste 13 miliarde de euro.
România, favorita Comisiei la capitolul investiții în energie
Conform datelor transmise de ministrul Energiei, Virgil Popescu, suma aprobată de Comisia Europeană pentru România este cea mai mare în rândul statelor membre. Pentru Cehia, Comisia a aprobat investiții prioritare de 390 milioane de euro și neprioritare de 130 milione de euro. Pentru Polonia au fost aprobate investiții în valoare de 240 milioane euro, Croația 125 milioane de euro și Ungaria 74 milioane euro.
Din cele 19 proiecte acceptate de către Banca Europenă pentru Investiții, 2 dintre ele reprezintă investiții neprioritare. Cuantumul celor două este de 470 milioane de euro și fac referire la „Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural, de aproximativ 850 MW, la Ișalnița” și „Construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat pe bază de gaz natural de aproximativ 475 MW, la Turceni”.
Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale
Tot astăzi ministrul a anunțat că a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea Planului de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România.
„În actualul context geopolitic și de securitate a fost necesar să actualizăm Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Prin implementarea prezentului proiect de act normativ vom asigura măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări a furnizării de gaze naturale”, explică Virgil Popescu.
„Regulamentul definește în art. 11, alin. (1) trei niveluri de criză, și anume:
- nivelul de alertă timpurie (denumit, în continuare, „alertă timpurie”): în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze și care ar putea conduce la declanșarea nivelului de alertă sau de urgență
- nivelul de alertă (denumit, în continuare, „alertă”): în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare care afectează în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze, dar piața este încă în măsură să gestioneze perturbarea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piață
- nivelul de urgență (denumit, în continuare, „urgență”): în cazul unei cereri excepțional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situației în materie de furnizare de gaze și toate măsurile de piață relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisfice cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienții protejați.”
