Potrivit economiștilor din cadrul Comisiei Europene, economia României va crește mai mult decât era inițial preconizat la începutul anului 2023, și de asemenea, s-a mărit prognoza de creștere reală a PIB de la 2,5 puncte procentuale la aproximativ 3,2 procente, în decursul anului în curs. „Creşterea economică va continua, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii scăzute a partenerilor comerciali.”, arată economiştii Comisiei Europene.
Astfel, se preconizează ca inflația de bază să atingă un apogeu anul acesta, iar inflația generală va rămâne „peste ținta de inflație pe orizontul de prognoză”.
Economiștii spun că va scădea și rata de șomaj
Potrivit datelor confirmate de către Comisia Europeană, șomajul va scădea și el, însă doar marginal, menținându-se pe piața muncii o relativ strânsă legătură între ele și creșterile salariale ridicate.
În prognoza economică de primăvara realizată în anul 2022, creșterea atingea 4,7%. Aceasta era determinată de către consumul privat și de investițiile robuste, însă indicatorii arată o economie mai rezistentă în trimestrul unu din anul 2023.
„Cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul în creştere, iar producţia industrială dă semne de îmbunătăţire. Aşteptările de angajare au rămas la un nivel relativ ridicat”, transmit economiștii Comisiei.
Astfel, în perioada viitoare, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai redusă a partenerilor comerciali sunt pregătite să încetinească creșterea reală a produsului intern brut (PIB). Iar, în ciuda acestor tendințe negative, se preconizează ca avansul consumului privat să rămână pozitiv pe fondul salariilor și pensiilor majorate, precum și a prelungirii plafonului energiei până în anul 2025.
Deficitul public se va micșora
Potrivit economiștilor Comisiei Europene, se estimează ca deficitul guvernamental al României va scădea la procentul de 4,7 din PIB în decursul anului acesta, de la 6,2% în 2022.
Creșterea robustă a produsului intern brut nominal și impozitele mari, legate de energia electrică, vor spori veniturile guvernamentale, iar cheltuielile curente de preconizează că vor crește mai puțin decât PIB-ul nominal, care este condus de moderarea salariilor publice.
Investițiile publice ca pondere din PIB sunt așteptate să se înmulțească, reflectând obiectivele bugetare setate în mod intern, datorită unor intrări mari de fonduri din partea Uniunii Europene, potrivit Antena 3.
Costul bugetar net al măsurilor de sprijin pentru energie este de asemenea prevăzut în prognoza de primăvară ale Comisiei Europene pentru anul 2023 ca fiind la 0,3 puncte procentuale din PIB, comparativ cu 0,4 puncte procentuale în decursul anului precedent.
Iar deficitul public este prognozat să scadă la aproape 4,4 procente din PIB anul viitor, pe măsură ce cheltuielile bugetare din acest moment scad. Această scădere este rezultatul unei întreruperi a măsurilor implementate în 2022/2023 în valoare de aproximativ 0,3 procente.
