Cu puțin timp înainte de învestirea lui Donald Trump, Comisia Europeană își conturează strategia, în ciuda absenței Ursulei von der Leyen. Deciziile finale îi vor reveni acesteia, iar sâmbătă, în cadrul Forumului de la Davos, se așteaptă să inițieze câteva gesturi de reconciliere transatlantică.
Pentru a face față eventualelor provocări din partea administrației Trump, echipele executive de la Bruxelles lucrează la un plan de acțiune structurat pe mai multe direcții strategice.
Comisia plănuiește să separe problema delicată a aplicării Digital Services Act (DSA) la X (fostul Twitter) și proprietarul său, Elon Musk, de viitoarele negocieri cu administrația Trump.
Musk, exclus din planurile Comisiei Europene
Implementarea DSA rămâne o provocare tehnică și de reglementare, care nu ar trebui să influențeze viitoarele dezbateri strategice. O decizie privind DSA urmează să fie luată „în următoarele săptămâni”. Evident, momentul adoptării va conta, deoarece impactul deciziei va fi diferit dacă Bruxelles-ul acționează înainte sau după alegerile legislative germane programate pentru 23 februarie, alegeri în care Elon Musk își exprimă sprijinul pentru AfD, urmărindu-și totodată propriile interese legate de DSA.
Bruxellesul tratează afirmațiile lui Donald Trump cu maximă seriozitate. Comisarii europeni interpretează strategia sa ca pe o retragere semnificativă a implicării Statelor Unite în Europa. Declarațiile din campania sa electorală sunt privite ca angajamente reale: viitorul președinte dorește să încurajeze europenii să își asume responsabilitatea pentru propria apărare, folosind, în paralel, amenințarea unui război comercial pentru a obține concesii. Mesajul este clar: reducerea eforturilor financiare ale SUA, maximizând în același timp avantajele economice pentru Washington.
Abordarea diplomatică domină în Est
În fața acestui context, în cadrul Colegiului Comisarilor, există două abordări opuse. Cea mai răspândită susține o strategie defensivă, care presupune întocmirea unei liste de posibile concesii. Acestea includ achiziționarea de gaz natural lichefiat din SUA, achiziționarea de echipamente militare (precum avioanele F-35) sau echipamente civile (comenzi de la Boeing), precum și o aliniere la anumite poziții ale SUA vizavi de China.
În mod natural, reprezentanții țărilor mici din Est cu armate slabe optează pentru această opțiune, crezând că-și pot cumpăra protecție împotriva pericolului reprezentat de Putin dacă joacă jocul lui Trump. Însă, alinierea la poziția americani în fața Beijingului va avea cu siguranță un preț: represaliile chineze, așa cum a experimentat Lituania.
A doua abordare, mai agresivă, sugerează pregătirea unor măsuri de răspuns în cazul unui război comercial și targetarea sectoarelor strategice din Statele Unite. Aceasta implică și consolidarea relațiilor comerciale cu alți parteneri, precum Mexic și Canada, care ar putea fi afectate la rândul lor de măsurile comerciale americane. Astfel, ar putea apărea un front comun al țărilor afectate de politica lui Trump, cu scopul de a reduce dependența de SUA, prin achiziționarea de gaz natural lichefiat din Canada, deși, momentan, infrastructura necesară este doar în stadiul de proiect în vestul Canadei.
Scopul strategiei este de a demonstra că Europa are opțiuni alternative și nu va ezita să le exploateze, relatează știripesurse.ro
