De mai mult timp, instituţiile europene dezbat dacă ar trebui să renunţe la ora de vară. Majoritatea statelor membre sunt de acord, însă în România, vom folosi ora de vară şi în 2023. Urmează să dăm ceasurile cu o oră înainte în noaptea de 25 spre 26 martie, la scurt timp după echinocţiul de primăvară. Astfel, duminica viitoare va fi cea mai scurtă zi a anului.
Acest fus orar suplimentar, Daylight Saving Time (DST) are scopul de a oferi cât mai multă lumină naturală oamenilor. Totodată, are scopul de a scădea consumul de energie electrică pe durata sezonului cald. Trecerea la ora de iarnă va avea loc pe 29 octombrie 2023, la o lună după echinocţiul de toamnă.
Dezbaterile din plenul european
Se discută de mai mulţi ani dacă această măsură ajută în mod real. Totodată, specialiştii atrag atenţia asupra problemelor de ritm biologic pe care le aduce schimbarea bruscă a programului de somn, cu o oră în minus faţă de ceea ce organismul acceptase drept normalitate. În 2018, 4,6 milioane europeni au fost chestionaţi cu privire la ora de vară. Dintre ei, 84% au fost de acord ca această iniţiativă să fie retrasă.
O primă dezbatere serioasă a avut loc în 2021, când Parlamentul European a recomandat ca toate statele membre să renunţe la DST. Această propunere a venit după ce Comisia Europeană propusese în 2019 ca renunţarea la Daylight Saving Time să aibă loc la nivelul întregii Uniuni Europene. Pandemia de Covid-19 a încetinit lucrurile, însă: în faţa epidemiei globale, statele membre UE au suspendat discuţia privitoare lao ra de vară.
O problemă cu răspunsuri multiple
În prezent, 76 de state ale lumii sunt adepte ale Daylight Saving Time. În state federale, precum Canada, există anumite provincii care urmează acest protocol, în vreme ce altele au renunţat sau îl urmează doar parţial, rezultând în fusuri orare care sunt cu jumătate de oră înaintea sau înapoia provinciilor învecinate.
Pe de altă parte, ţările din apropierea Tropicului Capricornului şi a Ecuatorului nu au adoptat niciodată această practică. De asemenea, China şi Japonia nu sunt adepte ale Daylight Saving Time, conform informațiilor colportate de romaniatv.net.
În schimb, România a început să facă acest lucru încă din 1932. În 1940, ora de economisire a luminii solare a fost scoasă din uz. Pauza a durat până în 1979, când România a semnat Convenţia fusurilor orare; dimpreună cu această semnătură, statul român a reluat obiceiul orei de vară. În 1997, Daylight Saving Time s-a oficializat în România şi prin ordonanţa de urgenţă nr.20/1997.
Pe de altă parte, specialiștii din domeniul medical sunt îngrijorați în privința efectelor pe care DST le are asupra sănătății. Ei avertizează că organismul uman are nevoie de o săptămână pentru a se obișnui cu trecerea bruscă la mai puține ore de somn.
