Infofinanciar > Lumea la zi > Conducta petrolieră Greco-bulgară se apropie de realizare. Un memorandum va fi semnat, în februarie, la Atena
Lumea la zi

Conducta petrolieră Greco-bulgară se apropie de realizare. Un memorandum va fi semnat, în februarie, la Atena

Conducta petrolieră Greco-bulgară se apropie de realizare. Un memorandum va fi semnat, în februarie, la Atena
Foto: capital.ro

A început numărătoarea inversă pentru semnarea Memorandumului de Cooperare dintre Grecia și Bulgaria pentru conducta de petrol Alexandroupoli-Burgas.

Potrivit informațiilor, Memorandumul de înțelegere ar putea fi semnat în luna februarie, în cadrul unei ceremonii speciale la Atena, pentru ca imediat după aceea grupul mixt de lucru greco-bulgar să înceapă elaborarea noului studiu pentru proiect, care, în mare parte, rămâne același cu cel initial, anunță Energy Press.

Iritare la Ankara

Fluxul de petrol nu va fi de la nord la sud, ci invers, iar Grecia, prin Alexandroupoli, va fi cea care va aproviziona Bulgaria cu petrol, și nu invers cum era prevăzut inițial.

Singurele lucruri care rămân aceleași sunt reacțiile și iritarea Turciei, care, dacă planul va fi realizat, va vedea o scădere a importanței Strâmtorii Bosfor și a ponderii sale geopolitice, dar și o creștere în continuare a rolului orașului Alexandroupoli și o dezvoltare geostrategică a acestuia, perspectivă faţă de care Ankara şi-a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea.

Cu o lungime totală de 260 km – 130 km în Grecia și restul în Bulgaria – conducta va avea un diametru de 24 de inci și o capacitate de 10 milioane de tone pentru a transporta petrol la rafinăria Lukoil din Burgas, care va trebui și ea modernizată. În prezent, are o capacitate de 7-8 milioane de tone, dar capacitatea sa va crește la 10 milioane, după cum a anunțat recent reprezentantul Copelouzos Group care va fi compania de realizare a noului proiect.

Lucrările vor începe în 1-2 ani

Spre deosebire de planul inițial, proiectul în noua sa formă pare să aibă sprijinul deplin al SUA și UE în cadrul strategiei de obținere a independenţei totale de combustibilii fosili ruseşti. Într-adevăr, din moment ce vizita șefului Departamentului de Stat, Antony Blinken, în Grecia, în data de 21 februarie este confirmată, nu este exclus ca una dintre opririle pe care le va face să fie în nordul Greciei și mai ales la Alexandroupoli.

Faptul că se apropie momentul semnării a fost menționat și într-un interviu recent al ministrului bulgar al energiei, Rosen Hristov, estimând că lucrările de construcție a conductei Alexandroupoli – Burgas vor începe în 1-2 ani și că această conductă va fi pusă în funcțiune, probabil, în 3-4 ani.

Totul e despre bani

Motivul pentru care bulgarii doresc accelerarea conductei este dublu.

Pe de o parte, taxele „piperate” impuse de Turcia pentru tranzitarea strâmtorilor fac din ce în ce mai scumpă utilizarea lor de către navele cisternă care transportă petrol, pe de altă parte, Sofia caută alternative întrucât derogarea primită de la embargoul european asupra petrolului rusesc expiră în doi ani, o problemă pentru care, de altfel, Bulgaria se află permanent în vizorul Occidentului.

Susținând că rafinăria Lukoil din Burgas, cea mai mare din Balcani, a fost construită pentru a funcționa numai cu petrol rusesc, Sofia a reușit să obțină aprobarea UE pentru a continua să importe țiței rusesc până la sfârșitul anului 2024. Însă produsele rafinate obținute pe baza țițeiului rusesc la rafinăria Lukoil de la Burgas sunt destinate doar consumului intern, fiind interzisă vânzarea lor în alte țări UE.

Iscusință americană

Cu toate acestea, Washingtonul, care după război vede o creștere a importanței relațiilor cu Sofia – se spune că luna viitoare, pe lângă Grecia, Antony Blinken ar putea vizita și Bulgaria – nu agreează derogarea de la embargo de care beneficiază Bulgaria și face presiuni asupra țării să devină complet independentă de Moscova.

De altfel, conform unor scenarii despre care se spune că sunt luate în considerare de partea bulgară cu privire la acest proiect vechi deja de 20 de ani, se discută extinderea conductei spre porturile Varna din Bulgaria și Constanța din România, cel mai mare port de la Marea Neagră.