Serbia este una dintre țările care au ales să nu recunoască statutul suveran și independent al națiunii Kosovo, care s-a autoproclamat stat de sine-stătător încă din 2008. De când a izbucnit războiul ruso-ucrainean, s-au întețit și tensiunile sârbo-kosovare. Știri recente indicau prezența unor mercenari Wagner la granița cu Kosovo. Pe de altă parte, conducerea kosovară a întreprins la rândul ei acțiuni discrminatorii la adresa etnicilor săi sârbi.
Astfel, NATO a cerut sâmbătă ca guvernul din Kosovo să reducă tensiunile cu Serbia, la o zi după ce guvernul kosovar a accesat cu forța clădirile municipale pentru a instala primari în zonele de etnie sârbă din nordul țării.
Confruntările care au avut loc vineri între poliția kosovară și protestatarii care se opun primarilor de etnie albaneză au determinat Serbia să își pună armata în stare de alertă maximă de luptă și să deplaseze unități mai aproape de graniță. Astfel, conflictul dintre țările care fac parte din fosta Iugoslavie s-a întețit, ajungând aproape de cotele pe care le atinsese la începutul secolului, atunci când au intrat într-un conflict armat propriu-zis.
Reacția NATO la noile tensiuni din Europa de Est
„Îndemnăm instituțiile din Kosovo să de-escaladeze imediat și facem apel la toate părțile să rezolve situația prin dialog”, a declarat Oana Lungescu, o purtătoare de cuvânt a alianței militare transatlantice, într-o postare pe Twitter.
Ea a precizat că KFOR, misiunea de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo, care numără 3.800 de oameni, va rămâne vigilentă.
Situația era încă tensionată în partea de nord a țării, unde forțe de poliție puternic înarmate în vehicule blindate păzeau clădirile municipalității.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a apărat acțiunile poliției în escortarea noilor primari în ziua precedentă.
„Este dreptul celor aleși în alegeri democratice să își asume funcția fără amenințări sau intimidări. Este, de asemenea, dreptul cetățenilor de a fi deserviți de acești oficiali aleși”, a declarat Kurti sâmbătă pe Twitter, conform unui articol Reuters.
Țările care nu vor să se împace
Secretarul de stat american Antony Blinken a criticat vineri guvernul lui Kurti pentru acțiunile sale din nord, afirmând că acestea „au escaladat inutil tensiunile, (au) subminat eforturile noastre de a ajuta la normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia și vor avea consecințe asupra relațiilor noastre bilaterale cu Kosovo”.
La aproape un deceniu de la sfârșitul unui război în această regiune, sârbii din nordul Kosovo nu acceptă declarația de independență a Kosovo față de Serbia din 2008 și văd în continuare Belgradul ca fiind capitala lor.
Etnicii albanezi formează peste 90% din populația din Kosovo, sârbii fiind majoritari doar în regiunea de nord.
