Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, a fost invitat la emisiunea „Totul despre bani“, de la DC News, acolo unde a vorbit despre inflație și dobânda de politică monetară.
Oficialul BNR spune că românii cu credite nu ar trebui să se simtă oropsiți în condițiile în care la o inflație de 15% Banca Națională a României operează la o dobândă de 7%.
Anunțul consilierului guvernatorului BNR
„Banca Națională a spus limpede: Ne așteptăm în trimestrul 3 la o inflație cu o singură cifră. Acum este 15,07, iar o singură cifră înseamnă 9. În trimestrul 3 ne așteptăm la o inflație de la 9 în jos, iar în trimestrul 4 ne așteptăm la o inflație de 7%. Asta înseamnă că s-ar putea, dacă nu sunt condiții până atunci să mai scadă ceva din dobânda de politică monetară, în trimestrul 4, dobânda de politică monetară de 7% să se întâlnească cu inflația de 7% și în aceste condiții nu am mai avea, ca acum, o dobândă de politică monetară real negativă.”, a afirmat consilierul BNR, conform dcnews.ro.
De asemenea, acesta a vorbit și despre situația românilor care s-au trezit cu ratele la bancă majorate.
„Se plâng cei care au credite că sunt oropsiți. Nu sunt oropsiți, pentru că inflația e de 15% și Banca Națională operează cu o dobândă de 7%. A oprit creșterea în februarie și s-a ferit să ducă în sus, peste 7%, această dobândă, care este o dobândă real negativă. În plus, este mai puțin de jumătate din rata inflației. 7% e mai puțin de jumătate decât 15%”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Cauzele inflației conform BNR
În raportul asupra inflației realizat în februarie 2023 BNR a arătat care sunt cauzele acesteia în România, venind și cu o serie de previziuni în acest context.
„Rata anuală a inflației IPC a avansat marginal în ultimul trimestru din 2022 și a încheiat anul la 16,37 la sută (cu 0,49 puncte procentuale peste dinamica înregistrată la finele trimestrului III), luna noiembrie consemnând punctul de maxim al acestui ciclu (16,76 la sută).
Valoarea atinsă la finele anului trecut a fost doar ușor superioară proiecției de 16,3 la sută din precedentul Raport asupra inflației. Evoluția prețurilor a fost facilitată de o anumită detensionare a piețelor de energie, într-un context internațional și intern caracterizat de moderarea cererii agregate. Astfel, singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist de pe parcursul trimestrului IV 2022 a revenit segmentului combustibililor, evoluție determinată de scăderea prețului petrolului Brent, de măsura guvernamentală de compensare a prețului carburanților, de decizia de plafonare a prețului lemnelor de foc, dar și de efecte de bază favorabile, date fiind prețurile ridicate ale energiei din 2021.
Influențe dezinflaționiste pe segmentul energetic au continuat să exercite și măsurile de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. În contrast cu atenuarea traiectoriei ascendente a indicatorului headline, dinamica anuală a inflației de bază a crescut alert, până la 14,6 la sută, de la 11,9 la sută în luna septembrie. Rata medie anuală a inflației și-a continuat parcursul ascendent și în trimestrul IV, atingând 13,8 la sută în cazul indicatorului determinat conform metodologiei naționale și 12 la sută pentru indicatorul calculat conform structurii armonizate (+2 puncte procentuale și, respectiv, +1,8 puncte procentuale, față de sfârșitul trimestrului III).
Astfel, ecartul față de media UE s-a majorat la 2,8 puncte procentuale, însă rata inflației din România se plasează sub nivelul înregistrat de majoritatea statelor din regiune (Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania și Estonia). Spre deosebire de trimestrele precedente, în intervalul analizat, avansul de 2,7 puncte procentuale al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat (până la 14,6 la sută în decembrie) a fost determinat de presiuni generalizate asupra costurilor de producție, resimțite la nivelul tuturor celor trei subindici principali ai acesteia.
Transmisia costurilor cu materiile prime și materialele, utilitățile și forța de muncă a fost, similar perioadelor anterioare, favorizată de persistența excedentului de cerere agregată din economie și, respectiv, de menținerea la niveluri ridicate pe termen scurt a așteptărilor privind inflația ale agenților economici. În cazul alimentelor procesate, principalele presiuni inflaționiste au continuat să fie asociate șocurilor de ofertă – seceta din lunile de vară și reapariția focarelor de pestă porcină și gripă aviară la nivel comunitar. Factori inflaționiști specifici celorlalte două componente ale indicelui CORE2 ajustat au constat în creșteri sezoniere de prețuri caracteristice lunilor de toamnă (în cazul bunurilor nealimentare) și, respectiv, o majorare a tarifelor RCA în luna noiembrie (în cazul serviciilor)”, se arată în raportul asupra inflației realizat de BNR în februarie 2023.