Reglementările din domeniul construcțiilor necesită o actualizare pentru a se putea facilita o tranziție către o economie circulară.
Recomandarea este anunțată de către Consiliul Concurenţei în urma finalizării unui studiu care privește avantajele competitive ale economiei circulare.
Situația se referă la domeniul construcțiilor. În contextul actual, România are un nivel de economie circulară scăzut.
Domeniul construcțiilor necesită o schimbare
Nivelul de economie circulară al țării noastre, în prezent, este de 1,3%. Comparativ cu media UE, diferența este una sesizabilă. Media Uniunii este de 11,5%.
„Deşi sectorul construcţiilor generează o cantitate mare de deşeuri periculoase, cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător, eliminarea prin depozitare este principala formă de gestionare a acestora, la ora actuală, neexistând norme tehnologice care să permită utilizarea materialelor reciclate în noile construcţii. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă actualizarea standardelor naţionale şi a normelor în domeniu, precum şi reglementarea procedurii de certificare a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări (DCD) pentru ca acestea să poată fi reutilizate în activităţi de construcţii de drumuri”, se subliniază într-un document de specialitate.
Potrivit CC, autoritățile ar trebui să încerce să stimuleze reciclarea deșeurilor. Situația este valabilă pentru cele din domeniul construcții, cât și pentru cele municipale. Astfel, companiile sunt obligate să plătească o anumită taxă, respectiv o contribuție, pentru deșeurile pe care nu le reciclează.
Taxa este prea mică în România
La noi în țară, această taxă este de doar 160 de lei/ tonă. În alte state din UE, suma este una mult mai ridicată. Putem lua exemplul Belgiei, unde cifra ajunge și la circa 500 de lei/ tonă.
„În aceste condiţii, cele mai multe companii din construcţii preferă să plătească taxa şi să depoziteze deşeurile (să le arunce), deoarece costurile reciclării sunt mai mari, putând ajunge până la dublul taxei, în funcţie de procesele implicate (colectarea, sortarea, transportul şi tratamentul materialelor reciclabile). Mai mult, costurile pentru depozitarea şi tratarea ulterioară a DCD-urilor nu sunt clar definite în proiectele tehnice ale lucrărilor de infrastructură. Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă clarificarea acestor aspecte legate de costuri şi consideră că, pentru creşterea gradului de reciclare, nivelul contribuţiei (taxei) trebuie stabilit la o valoare mai mare decât costul reciclării”, arată autoritatea.
O altă piedică în calea tranziției spre o economie circulară este lipsa unei infrastructuri solide de gestionare a deșeurilor. În acest context, achiziționarea unor echipamente sau utilaje prezintă un cost ridicat și un efort mare pentru mai multe companii. În aceste condiţii, pentru a facilita tranziţia către economia circulară, statul român a iniţiat o serie măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, în valoare totală de peste 890 milioane euro.
O implementare mai solidă
În cazul măsurilor, este vorba despre Programul „Fabrici de reciclare”, pentru construirea de instalaţii noi de reciclare a deşeurilor colectate separat, Schema de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară, Schema de ajutor de stat regional pentru investiţii având ca scop reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerea consumului de resurse primare, Programul „ConstructPLUS”.
Autoritatea de concurenţă sugerează o implementare mai solidă a acestor măsuri pentru a putea fi accesate de operatorii din domeniu.
„În mod cert, este loc de creştere în acest domeniu. Prin accesarea fondurilor puse la dispoziţie de stat se pot acoperi o parte din nevoile de finanţare pentru a dezvolta sisteme de gestionare a deşeurilor, astfel încât să facem trecerea spre o economie modernă, competitivă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, conform stiripesurse.
