Marţi şi miercuri, la Bruxelles, va avea loc Consiliul Miniștrilor Apărării din statele membre NATO.
Este și prima întâlnire după incidentele cu drone rusești căzute pe teritoriul României/ Și va fi și unul dintre subiecte abordate.
Consiliul Miniștrilor Apărării cu ochii-n patru
Reacția NATO după incidentele din România a fost să întărească operațiunile și dotările pentru această parte a Flancului Estic. Incidentele nu au fost privite ca o intenție a Rusiei, ci ca accidente ce pot avea loc pe teritoriul NATO. Asta, în condițiile în care bombardamentele au loc la câteva sute de metri de granița românească.
Surse oficiale din interiorul Alianței spun că presa de la București a analizat simplist reacția autorităților din România. Mai ales la primul incident cu drone rusești. Așa-zisele bâlbâieli ale autorităților române au fost amplificate și de vociferările Ucrainei. Kievul susținea în mod greșit că pe teritoriul românesc au avut loc mai multe explozii ale unor drone rusești.
Vom afla mai mult
Însă atitudinea Ucrainei trebuie și ea privită rezervat, în condițiile în care își dorește să intre sub aripa NATO. Chiar pe timp de război dacă se poate. Intenție respinsă foarte clar la Vilnius.
Pe fond, însă, bombardamentele cu drone pe granița NATO sunt o premieră. Iar dronele în sine necesită o abordare diferită, în condițiile în care semnătura lor pe radar este uneori inexistentă.
Aceleași surse spun că atât Alianța, cât și autoritățile din România nu stau cu mâinile în sân. Măsurile se întăresc constant securitatea în zonă, însă a spune exact ce, cum și unde ar contrazice strategia de apărare.
Totuși, este posibil ca în urma Consiliului să fie făcute publice mai multe informații în legătură cu operațiunile NATO. Un alt subiect este cel al livrării de armament de către statele membre pentru Ucraina. Proces în care aliații se coordonează și cu Uniunea Europeană