Cu angajamentul SUA față de NATO fiind incert, Europa se confruntă cu reconstrucția securității. Care amenință bugetele pentru alte programe. Țările europene încep să conștientizeze pericolul Rusiei. Dar costul construirii unor apărări robuste capabile să reziste unei posibile retrageri a SUA este atât de mare. Încât amenință modelul social al Europei de după Războiul Rece.
Cu nominalizarea prezumtivă a lui Donald Trump, candidatul republican pentru președinție, se pune la îndoială viitorul Americii în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Având în vedere și forțele rusești ofensive în Ucraina. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei amenințări existențiale la adresa securității continentului.
Europa și amenințarea Rusiei
Războiul din apropiere și disputele cu SUA au expus lacunele din capacitățile militare ale Europei. Care ar dura ani de zile să fie remediate, chiar dacă guvernele ar face din cheltuielile militare o prioritate politică. Lucru pe care nu l-au făcut de decenii. Liderii Uniunii Europene care se întâlnesc joi plănuiesc să abordeze vulnerabilitățile apărării blocului. Dar și ambiția sa de a-și extinde industria de apărare. Decizii dureroase sunt în așteptare. Consolidarea securității Europei ar necesita creșterea cheltuielilor de apărare. Chiar în timp ce multe țări europene taie bugetele pentru a face față nivelurilor ridicate ale datoriei și creșterii economice slabe.
Realizarea cheltuielilor militare pe care unii politicieni și experți le consideră necesare ar forța membrii europeni ai NATO. Pentru a începe să inverseze creșterile mari ale cheltuielilor sociale de după Războiul Rece. „Trebuie să reorganizezi contractul social”, a spus ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis. Care a avertizat că Rusia va ataca în cele din urmă țările NATO dacă nu este învinsă în Ucraina.
O posibilă invazie rusă
Europa ar avea nevoie de cel puțin 20 de ani pentru a construi o forță europeană capabilă să inverseze o invazie rusă a Lituaniei și a părților apropiate ale Poloniei fără SUA. Conform unei analize realizate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, un think tank, în 2019. Costul, a spus IISS, ar fi de 357 de miliarde de dolari. Echivalent cu mai mult de 420 de miliarde de dolari în prețurile de astăzi. Aliații NATO ai Europei sunt proiectați să cheltuie 380 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an.
Cantități vaste de echipament rusesc au fost distruse în Ucraina. Totuși, mulți oficiali europeni spun că Moscova ar putea reconstrui armata sa în câțiva ani de la sfârșitul războiului. NATO, între timp, și-a epuizat propriile stocuri de arme pentru a menține Ucraina înarmată. Deoarece armatele au nevoie de ani pentru a planifica echipa și antrena forțele. Guvernele europene se confruntă cu compromisuri imediate și dificile în ceea ce privește cheltuielile.
„Se reduce la voința politică în combinație cu capacitatea de a explica publicului ce trebuie să facem cu adevărat. Cu cât te apropii mai mult de Rusia, cu atât pare să fie mai ușor”, a spus Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord la Consiliul Atlanticului, un think tank din Washington.
Creșterea cheltuielilor în apărare
Europa, în ultimii ani, a început să inverseze tăierile militare făcute după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. În timpul Războiului Rece, mulți membri ai NATO cheltuiau aproximativ 3% din produsul intern brut pentru apărare. Aceste cheltuieli au scăzut în anii următori. După ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, membrii NATO au convenit să își mărească cheltuielile la 2% din PIB până în acest an. Mulți experți cred că cheltuielile de apărare europene trebuie să ajungă la 3% din PIB dacă SUA încep să se dezangajeze.
Schimbarea ar fi enormă pentru unele țări. Pentru ca Belgia să cumpere doar suficiente muniții pentru a lupta împotriva unei invazii pentru câteva săptămâni. Acest lucru ar costa mai mult de 5 miliarde de dolari, a spus generalul-locotenent în retragere Marc Thys. Regatul este unul dintre cei mai mici cheltuitori militari ai NATO, cu mai puțin de 1,2% din PIB anul trecut.
Când Thys s-a alăturat armatei în anii 1970, Belgia putea desfășura 50.000 de oameni în Germania. După invazia Rusiei în Ucraina acum doi ani, Belgia a convenit să trimită 300 de trupe în România. „Am trebuit să ne dăm toată silința”, a spus el. Thys a spus că majoritatea guvernelor din Europa de Vest vor trebui să înfrunte „durerile de creștere”. Învățând să sincronizeze „echipamentele care vin, oamenii care vin, construind infrastructura și antrenându-i”.
Cheltuielile militare
Majoritatea țărilor europene pot atinge 2% din cheltuielile militare prin comprimarea altor cheltuieli guvernamentale cu mai puțin de 1 punct procentual. Conform unui studiu recent efectuat de Institutul Ifo pentru cercetare economică din Germania. Dar pentru a atinge 3% ar însemna să se transfere mai multe puncte procentuale din cheltuielile guvernamentale către apărare, a spus Ifo.
Marea Britanie a cheltuit de mult timp 2% din PIB pentru apărare. Dar are un obiectiv de 2,5%, condiționat de condițiile economice. Pentru a atinge 3% din PIB, Marea Britanie ar trebui să crească cheltuielile militare cu mai mult de 40 de miliarde de dolari, a spus Ben Zaranko, economist șef de cercetare la Institutul pentru Studii Fiscale din Marea Britanie. Aceasta este de două ori cât cheltuiește Marea Britanie pentru sistemul său de justiție.
„Cred că, în general, dacă vrem să cheltuim mult mai mult pe apărare și nu vrem un stat mai mare, guvernul trebuie să înceapă să elimine responsabilitățile statului,” a spus Zaranko.
Europa, dependentă de SUA
Tăierile apărării din Europa de după Războiul Rece au generat un dividend al păcii de aproximativ 2 trilioane de dolari, conform Ifo. Cheltuielile sociale s-au dublat în acea perioadă, consumând jumătate din cele guvernamentale. Deși cheltuielile militare ale țărilor NATO europene au revenit la nivelurile din 1991 bazate pe prețurile din 2023.
Acest lucru include planurile de drepturi, cum ar fi creșterea costurilor pensiilor pe un continent îmbătrânit, care sunt politice greu de ajustat. Această presiune fiscală a lăsat Europa dependentă de Washington pentru capacități militare vitale. Printre acestea se numără apărarea aeriană, realimentarea în aer, ingineria de luptă, artileria și muniția, spun experții. Europa se luptă să își mute forțele peste granițe fără ajutorul SUA, conform The Wall Street Journal .