Rusia va organiza alegeri prezidențiale în perioada 15-17 martie, iar președintele Vladimir Putin este sigur că va câștiga, cu excepția unor situații neașteptate.
Acest lucru îi va oferi celui mai longeviv șef al Kremlinului de la Iosif Stalin un alt mandat de șase ani la putere. Iată o listă a candidaților care participă și o listă a celor care au dorit să candideze, dar nu au putut:
Vladimir Putin
Aflat la conducerea tuturor pârghiilor statului, actualul președinte Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, este așteptat să câștige ușor o victorie zdrobitoare și un alt mandat de șase ani.
Disprețuit de criticii Kremlinului ca un criminal de război autocratic care domnește prin frică, sondajele de opinie din țară indică faptul că este susținut de o majoritate a rușilor care îl consideră genul de lider dur necesar pentru a face față ceea ce consideră o imixtiune și o expansiune a Vestului.
Un sondaj de stat a afirmat în februarie că cercetările sale arată că peste 75% dintre ruși sunt pregătiți să voteze pentru Putin. Fost colonel locotenent KGB, Putin a fost numit președinte interimar în ultima zi a anului 1999 de Boris Elțin. Acesta a servit apoi două mandate de patru ani între 2000-2008 înainte de a deveni prim-ministru între 2008-2012. S-a întors la președinție în 2012, odată cu prelungirea mandatelor prezidențiale la șase ani, și din nou în 2018.
În 2020, s-au făcut modificări la constituție care i-au permis lui Putin să servească alte două mandate de șase ani începând cu 2024. Acest lucru înseamnă că ar putea rămâne la putere până în 2036.
NIKOLAI KHARITONOV
Membru în vârstă de 75 de ani al Camerei Inferioare a Parlamentului Rusiei, Duma de Stat, Kharitonov este candidatul oficial al Partidului Comunist, ale cărui candidaturi au ocupat un loc secund îndepărtat față de Putin la fiecare alegeri începând cu anul 2000. Kharitonov, originar din Siberia, a candidat anterior în 2004 și a obținut 13,8% din voturi în timp ce Putin a obținut 71,91%. Un sondaj de stat a afirmat în februarie că aproximativ 4% dintre ruși sunt pregătiți să voteze pentru el.
Agenția de știri de stat TASS l-a citat spunând că nu ar găsi vină la liderul Kremlinului. „El (Putin) este responsabil pentru faptele sale, de ce l-aș critica?” l-a citat agenția. Kharitonov susține ceea ce Putin numește operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unor politici interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită.
VLADISLAV DAVANKOV
Vicepreședinte al Camerei Inferioare a Parlamentului, Duma de Stat, și membru al partidului politic Noi Oameni, pe care tatăl său, un om de afaceri, l-a ajutat să înființeze în 2020. În vârstă de 40 de ani, Davankov este cel mai tânăr candidat înregistrat și beneficiar al diferitelor premii de stat, inclusiv unul de la Putin. A declarat că nu își va critica adversarii politici. Principalele sale slogane de campanie sunt „Dați schimbări!” și „Timpul pentru oameni noi!” Davankov a încercat să se poziționeze ca cineva împotriva restricțiilor excesive asupra libertății personale a oamenilor și – în contextul politicii ruse – ca cineva mai liberal. Fără a menționa Ucraina pe nume, a spus că este în favoarea „Păcii și dialogului. Dar în termenii noștri și fără retrogradare.” Un sondaj de stat a afirmat în februarie că cercetările sale arată că peste 5% dintre ruși sunt pregătiți să voteze pentru el.
ALEXEI NAVALÎI
Navalnîi, care a murit la vârsta de 47 de ani într-o colonie de închisoare din Arctic în februarie, își dorea să devină președinte al Rusiei și a fost cel mai aprig critic intern al lui Putin. Susținătorii lui Navalnîi îl acuză pe Putin că l-a asasinat, lucru pe care Kremlinul l-a respins. În viață, Navalnîi l-a acuzat pe Kremlin că l-a ținut departe de politică prin fabricarea unei serii de cazuri penale împotriva sa – inclusiv pentru fraudă și extremism – pentru a-l închide în închisoare.
Navalnîi l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit și în 2020, lucru pe care Putin l-a negat. Kremlinul l-a prezentat pe Navalnîi ca pe un extremist susținut de SUA, care dorește să destabilizeze Rusia și care a comis crime reale. Principalele aliate ale lui Navalnîi sunt fie în închisoare, fie trăiesc în afara Rusiei. Iulia, văduva sa, a cerut rușilor care îl susțin pe soțul ei decedat să se prezinte la secțiile de votare la prânz pe 17 martie pentru a-și exprima sentimentele. Kremlinul a numit în trecut astfel de apeluri „provocări.”
BORIS NADEZHDIN
Nadezhdin, în vârstă de 60 de ani, a încercat să conducă o campanie de mici șanse pe o teză anti-război, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a descalificat în februarie. Nadezhdin a surprins unii analiști cu critica sa la ceea ce Kremlinul numește operațiunea militară specială în Ucraina, pe care a numit-o „o greșeală fatală” și a spus că ar încerca să o încheie prin negocieri.
Criticii Kremlinului spun că Nadezhdin nici măcar nu ar fi fost autorizat să facă campanie și să strângă semnături fără binecuvântarea autorităților, lucru pe care l-a respins. CEC a declarat că a descoperit deficiențe în semnăturile pe care el și aliații săi le-au strâns în sprijinul candidaturii sale, și că unele erau ale unor persoane decedate. A spus că Nadezhdin nu a reușit astfel să adune cele 100.000 de semnături autentificate necesare pentru a deveni candidat. De atunci a contestat fără succes descalificarea sa în Curtea Supremă.
YEKATERINA DUNTSOVA
Fosta jurnalistă TV Yekaterina Duntsova, în vârstă de 40 de ani, și-a dorit să candideze pentru președinție și a cerut încheierea conflictului din Ucraina și eliberarea prizonierilor politici. Nu un nume cunoscut în interiorul Rusiei, oficialii electorali au descalificat-o în decembrie, invocând „numeroase încălcări” în documentele pe care le-a depus în sprijinul candidaturii sale. Încercările ei de a contesta decizia au fost nereușite.
Când Duntsova a anunțat în noiembrie că ar fi dorit să candideze, comentatorii au descris-o variat ca fiind nebună, curajoasă sau parte a unui plan orchestrat de Kremlin pentru a crea aparența concurenței, scrie Reuters.
