Trauma lăsată în societate de experiența agriculturii comuniste a descurajat pe termen lung fermierii din România să se asocieze în cadrul unei cooperative agricole. Totodată, cele mai recente trenduri economice și agricole promovate la nivel european pun în centru organizarea sub clustere. Care este diferența dintre cele două forme de asociere și care sunt avantajele pe care le promovează?
În Occident micii producătorii s-au unit în cooperative și au pus producția la un loc pentru bunăstarea comună. La noi în țară, acest model nu este atât de popular, chiar dacă există exemple în piață care arată avantajele sale. În paralel au început să se dezvolte și formule de asociere mult mai moderne, așa numitele clustere, care din punct de vedere organizațional și structural sunt extrem de diferite față de cooperativele agricole.
Ce este cooperativa?
„Cooperativa agricolă este o formă de organizare economică realizată pe baza iniţiativei proprii a producătorilor agricoli, care asigură resursele necesare pentru funcţionarea cooperativei şi conducerea întregii activităţi, favorizându-le raporturi concurenţiale cu furnizorii şi cumpărătorii agricoli, oferindu-le posibilitatea să se menţină pe piaţă prin competitivitate, într-o economie de piață, fiind certitudinea asigurării profitabilității fermei agricole indiferent de dimensiune”, ne explică Claudiu Soare, directorul adjunct al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Claudiu Soare, director adjunct UNCSV, arhiva personală
Ce sunt clusterele?
În paralel însă, clusterele reprezintă o formă diferită de asociere a mai multor stakeholderi (actori interesați). În cazul agriculturii, un cluster poate aduce la un loc atât fermierii cât și reprezentanții lanțurilor de distribuție, reprezentanți ai instituțiilor de mediu, ai agențiilor guvernamentale, jucători din HoReCa, etc.
„La nivelul politicii industriale europene, clusterele catalizează cooperarea strategică și structurată de-a lungul lanțurilor de valoare europene; sprijină inițiativele de politică europeană drept un instrument important pentru promovarea modernizării industriale la nivel regional; facilitează accesul IMM-urilor la piețe globale și lanțuri de valoare strategice; încurajează specializarea inteligentă și întăresc cooperarea trans-sectorială, facilitând schimbările structurale și dezvoltarea sectoarelor emergente”, ne explică Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul național al Strategiei Uniunii Europene privind Regiunea Dunării (SUERD).
Diferențele dintre clustere și cooperative
Principala diferență dintre cele două ține de statutul lor comercial: cooperativele sunt forme de asociere cu interes economic, sunt o entitate înregistrată la Registrul Comerțului, în timp ce clusterele sunt, de fapt, asociații – ONG-uri.
„Pentru înființarea unei cooperative agricole este necesară formarea unui nucleu de bază. Acest nucleu poate fi format din fermieri entuziaști, cu experiență în conducere și organizare, care să aibă capacitatea de a trezi interesul colegilor de breaslă. Este nevoie de persoane cu bună reputație în zonă, iar conducerea să fie încredințată unora cu certe aptitudini de leadership și coordonare”, ne spune Claudiu Soare.
UNCSV a creat și un ghid pentru înființarea cooperativelor agricole, disponbil pe site-ul propriu, care se adresează atât cooperativelor în curs de înființare cât și celor care funcționează de mai mulți ani dar trebuie să-și actualizeze actele constitutive. Acolo veți găsi modelul actelor constitutive, cereri de aderare, fișa de post pentru directorul executiv, regulamentul de organizare și funcționare, contractul cadrul între cooperativă și fiecare membru în parte, registrele speciale, etc.
„U.N.C.S.V. și-a propus să fie vârf de lance pentru cooperativele agricole din România în procesul de eficientizare a activității, de crearea de valoare adăugată, în dezvoltarea, consolidarea și perenizarea cooperativelor, în concordanță cu principiile cooperatiste și distribuirea echitabilă a rezultatelor cooperative, ajustate în funcție de activitatea economică a fiecărui membru”, ne explică Claudiu Soare inițiativa uniunii.
Cooperativele agricole sunt, în primul rând, întreprinderi centrate pe oameni, deținute și conduse de membri pentru realizarea unor obiective comune. „Sunt o formă cu rol economico-social, exclusiv privată, prin care se optimizează costurile de producție ale producătorilor și se facilitează integrarea producției, întărind rolul fermierilor în lanțul alimentar”, ne explică directorul adjunct UNCSV. „Clusterul agricol, pe de altă parte, este o organizație neguvernamentală (ONG), care poate avea ca membri inclusiv instituții publice, care pun la aceeași masă actorii din lanț, fără a avea un rol economic direct precum în cazul Cooperativelor agricole”, completează Claudiu Soare.
Una nu o exclude pe cealaltă
În agricultură, cooperativa nu exclude clusterul sau vice-versa. Ele pot fi două forme de organizare care se completează reciproc și pot dezvolta sectorul agriculturii. „Forma concretă de organizare necesară pe care o recomandăm fermierilor din România pentru a se menține în competiția de piață unică este Cooperativa Agricolă, care respectă principiile internaționale ale cooperației și toate obligațiile prevăzute în legislația națională. Aceste obligații le ajută să se mențină sustenabile și durabile în timp, astfel fermierii sunt sprijiniți să se capitalizeze”, este de părere Claudiu Soare.
Rolul cooperativelor agricole în economia rurală
„Cooperativele agricole joacă un rol cheie în economia rurală. Acestea sprijină agricultorii să își comercializeze mai bine produsele obținând prețuri mai bune, promovând creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, aspect esențial în contextul actualelor condiții economice. De asemenea, acestea respectă cu strictețe principiul conform căruia cooperativele contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților prin politicile aprobate de membri lor. În plus, cooperativele au intensificat sprijinul acordat concretizării acestui principiu, adaptându-și strategiile de dezvoltare economică pentru a-și consolida durabilitatea economică pe termen lung și pentru dezvoltarea comunităților rurale”, ne transmite Claudiu Soare.
Cât de puternice sunt cooperativele în Europa
În anul 2021, conform datelor UNCSV, au fost înființate 787 de cooperative agricole, numărul lor total ajungând la 4041. „În ceea ce privește România, la nivelul anului 2020, în evidența Ministerului Economiei existau 76 de inițiative de cluster. Dintre acestea, un număr de 47 de clustere sunt membre ale Asociației Clusterelor din România – Clustero. Dintre acestea, Agro Transilvania este în categoria Gold Label (printre cele cu cea mai bună performanță pentru Europa de Est); iar clustere precum Agrofood Covasna sau Bioeconomia Ilfov sunt deosebit de active în domeniul agricol”, ne transmite Răzvan Ștefan Rab, coordonatorul național al SUERD. Clusterele membre Clustero însumau la finalului anului 2019 2.000 de întreprinderi, 189.000 de angajați și cumulau o cifră de afaceri de 43,6 miliarde de lei, cu exporturi de 4,4 miliarde euro.
Ceea ce observăm este că atât la capitolul clusterelor cât și la capitolul cooperativelor agricole, România se află sub media europeană la ambele categorii.
Cooperativele vor fi mai populare pe viitor
Anul trecut UNCSV a realizat o analiză privind numărul cooperativelor agricole din România și din principalele state europene. Din poziția lor, ca uniune, UNCSV este de părere că România se află la începutul unui nou drum al reconsiderării, reluării și promovării cooperației. „Sunt multe cooperative agricole eficiente în România, dar cooperativele din ţara noastră sunt încă la început, comparativ cu cele europene, care funcţionează după aceleaşi principii de zeci de ani. La noi, după 1989, sau mai precis după 2004 s-a luat totul de la zero şi acestea trebuie reconstruite după principii solide, cu răbdare, oameni capabili şi bine intenţionaţi. Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung”, explică directorul adjunct UNCSV, Claudiu Soare.
Top 10 cooperative agricole din România după cifra de afaceri din 2020
- Banat Agro Vest, CAEN 4621, cifră de afaceri: 61,5 milioane de lei
- Argeș Biosud, CAEN 4621, cifra de afaceri: 48,5 milioane lei
- Tinoasa, CAEN 4611, cifra de afaceri: 40,5 milioane lei
- Dobrogea Sud, CAEN 4621, cifra de afaceri: 36,2 milioane lei
- Braincoop, CAEN 4621, cifra de afaceri: 32,8 milioane lei
- Euroagricoop, CAEN 4611, cifra de afaceri: 27,4 milioane lei
- Oltenia Cereal Nord, CAEN 4611, cifra de afaceri: 19,5 milioane lei
- Cerealtop Farmers, CAEN 4621, cifra de afaceri: 13,6 milioane lei
- Fermierul Nădlăcan, CAEN 4621, cifra de afaceri: 11,7 milioane lei
- Agro Muresana, CAEN 4621, cifra de afaceri: 11,6 milioane lei
